Convertizorul Static Rotoric

Convertizorul static rotoric serveşte la pornirea motoarelor asincrone trifazate, înlocuind reostatele cu lichid (la motoarele cu rotor bobinat).

Principiul metodei constă în scurtcircuitarea controlată cu rezistenţe de valori mici şi puteri mari a tensiunii continue obţinute prin redresarea cu ajutorul unei punţi trifazate de putere, legată în circuitul rotoric aferent motorului respectiv.

Puntea redresoare trifazată este compusă 6 diode de 800 A (sau 12 diode de 355 A montate câte două în paralel). Pe fiecare diodă sau grup de diode se leagă câte un grup RC pentru protecţie la supratensiunile care pot apărea în procesele tranzitorii.

Grupurile RC sunt de tip serie şi sunt montate în paralel pe fiecare diodă sau grup de diode în parte şi pot avea valorile: C = 0,22 F 200 – 250 V şi R = 20  25 W.

Circuitul intermediar este format din inductanţa L1 şi condensatorul de filtraj CF, ele având rolul de netezire a pulsurilor tensiunii redresate de puntea trifazată. Circuitul intermediar se mai numeşte şi filtru în . Condensatorul CF este de tip nepolarizat inductant în circuit cu tensiunea de lucru de 1500 V.

Rb – este rezistenţa de balast de valoare aproximativă de 1,2  şi 300 A care rămâne conectată

permanent între plusul şi minusul punţii redresoare trifazate.

Circuitul de chopper este format din rezistenţa de choppare Rc, inductanţa L2, traductorul de

curent Tc, tranzistorul T şi inductanţa L3.

Rc – are valoarea de aproximativ 0,2  şi I = 600 A. Are rolul de a modela rezistenţa totală care

scurtcircuitează ieşirea punţii redresoare trifazate şi implicit curentul care circulă prin circuit.

L2 – are rolul de a se opune variaţiei bruşte a curentului care circulă prin colectorul

tranzistorului de putere.

Tc – transformatorul de curent de tip LEM, este un traductor de curent care ce are încorporat un

montaj electronic alimentat la  24 V de pe placa cu sursele de alimentare In = 500 A . El este

prevăzut cu 3 borne: două care se alimentează cu  24 V, iar a treia bornă reprezintă electrodul

prin care circulă informaţia culeasă de Tc şi care este transmisă plăcii electronice de comandă.

T – tranzistorul de putere de tip IGBT (tranzistor bipolar cu baza izolată de tip MOS în construcţie

specială). El are o tensiune de lucru de 1800 V (C – E ) şi un curent de 800 A (tipurile mai vechi

erau de 400 A şi se montau câte două în paralel).

L3 – inductanţa care limitează variaţiile de curent.

D7 – diodă ultrarapidă de putere, care eliberează energia înmagazinată în inductanţa L2 în momentul

în care tranzistorul T este blocat.

Componentele din circuitul chopper (semiconductoare) sunt protejate de snubere (circuite de protecţie).

Comanda echipamentului se realizează prin intermediul a două plăci: placa sursă de alimentare şi placa de comandă. Între placa de comandă şi elementul de comutaţie se află amplificatorul de impuls. El este amplasat cât mai aproape de tranzistor pentru a diminua influenţa paraziţilor externi. Amplificatorul de impuls realizează şi separarea galvanică între placa de comandă şi tranzistor. El mai realizează şi întârzierea semnalului de la primire la livrare către tranzistor (2,5 s la blocare şi 8 9 s la deschidere). Pe amplificatorul de impuls sunt doi conectori cu câte trei pini:

- cel din dreptul punţii redresoare este folosit pentru alimentarea amplificatorului (2X16 V curent alternativ)

- pinul pentru mediană este spre exteriorul plăcii electronice

- conectorul al doilea are: pinul dinspre exterior este masa, următorul este + 15 V, iar al treilea este pentru a primi impuls de la placa de comandă.

Când nu este impuls între masă şi pinul trei se măsoară +15 V, iar când se primeşte impuls se măsoară în jur de + 7 V (dinspre placa de comandă).

Placa cu sursele de alimentare:

-  15 V stabilizată pentru alimentare circuite placă de comandă

-  24 V stabilizată pentru alimentarea traductorului de curent Tc

- 24 V cc utilizată pentru alimentarea circuitelor ce dau informaţii de intrare pe placa de comandă (optocuploare)

- 24 V cc alimentare RI din CSR.

Puncte de măsură. Curentul prescris se măsoară între punctul de masă şi anod diodă D37 (în dreptul semireglabilului mai apropiat de conectori; 1 V înseamnă 100 A, 5 V înseamnă 500 A; tensiunea măsurată trebuie să fie în jur de 6 V). Reglajul se face din semireglabilul R 135. din semireglabilul R 32 se reglează panta (rampa) de creştere a curentului (înclinarea pantei). Se măsoară faţă de masă, pe R 33 (lângă semireglabil) pe terminalul din partea opusă conectorilor şi dacă la un curent prescris de 600 A citim 2 V înseamnă o pantă de creştere de 0,8 s. Dacă se citeşte 1,35 – 1,4 V şi banda porneşte prea tare se măreşte rampa de creştere a curentului din R 32 (o rampă de 1,2; 1,3s).

Semnalizarea pe placa de comandă se realizează prin 5 LED – uri (de la stânga la dreapta):

1) Protecţie la 5 s : nu s a instalat un curent în circuitul rotoric sau nu este simularea făcută.

Cauze:  Rc întrerupt

 Tc defect

 una dintre alimentările plăci de comandă este defectă

 tranzistor întrerupt

 rotor deschis

 conexiuni forţă rotor întrerupte

2) Sc – sursă placă de comandă: cea de  15 V dacă este defectă LED-ul se aprinde continuu şi

pornirea nu mai este validată .

3) St – sursă alimentare Tc  24 V defectă – se aprinde LED-ul şi nu se mai validează pornirea.

4) Imax : protecţia de Imax ( 900 A) prin chopper, se aprinde LED-ul şi nu se mai validează

pornirea.

Cauze posibile:  L2 este în scurtcircuit sau nu mai este în parametrii;

 Tc defect;

 placă comandă defectă;

 tranzistor în scurtcircuit.

5) IGBT – semnalizează funcţionarea echipamentului, după încheierea pornirii LED-ul se stinge.

Semnalizarea uşă CSR:

1) Contactor statoric

2) Contactor rotoric

3) Avarie