Programe Utilitare Windows

Aplicatia nr.5

Programe utilitare pentru Windows XP

5.1. Scopul lucrarii

Scopul lucrarii este studiul programelor utilitare ale Sistemului de

Operare Windows XP care pot fi folosite de utilizator pentru organizarea si

arhivarea datelor. De asemenea, se studiaza programele pentru gestionarea

sistemului de fisiere si a unitatilor de disc.

5.2. Utilitare pentru compresia datelor. Elemente teoretice

Lucrarea are ca scop întelegerea necesitatii si avantajelor utilizarii

compresiei datelor, si deasemenea studiul teoretic si experimentarea practica a unor

metode de compresie cunoscute. Se vor prezenta si se vor utiliza în cazuri concrete

programele de arhivare cele mai uzuale în s.o. DOS, Windows si Linux.

Problema compresiei datelor s-a bucurat de o deosebita atentie din

momentul dezvoltarii comunicatiilor digitale si stocarii informatiei pe dispozitive

magnetice de masa (discuri). Compresia datelor este utila pentru scaderea traficului

în transmiterea datelor la distanta, sau micsorarea spatiului necesar memorarii lor.

Compresia este caracterizata de raportul de comprimare:

Marimea fisierului comprimat

Marimea fisierului necomprimat

Raportul de compresie =

Reducerile tipice pentru compresia fara pierdere de informatie sunt între 2:

1 si 3:1 , depinzând de natura informatiei. Pentru cazul compresiei cu pierdere de

informatie (frecvent utilizata în cazul sunetului si imaginilor) se renunta la o parte

din datele care au o mica importanta în reconstituirea întelesului întregului pentru

utilizator, dar care pot ocupa un volum important pe suport. Reducerea în marime a

fisierului poate ajunge la 200:1 sau 300:1.

Metode folosite în programele de compresie a datelor

Compresia poate fi considerata drept o codificare a datelor. Datele de

comprimat se împart în unitati de baza numite mesaje sursa, care pot fi un singur

simbol al alfabetului sursa sau un sir de simboluri. Acestor mesaje se aplica o

codificare, mai precis se realizeaza o corespondenta între multimea mesajelor sursa

si multimea cuvintelor de cod. Un cuvânt de cod poate fi un singur simbol al

alfabetului sau un sir de simboluri.

Se considera un alfabet A = {a1, a2, …, an}, fiecare simbol fiind reprezentat

ca un sir de biti de lungime k. Pentru codul ASCII, k = 8. Se considera un alt

alfabet, B = {b1, b2, …, bn} având simbolurile reprezentate ca un sir de biti de

Indrumar de laborator Anul I – Text Preliminar

64

lungime p. Daca p<k, se cauta un procedeu de punere în corespondenta a

simbolurilor din alfabetul A cu simbolurile din alfabetul B. Rezulta o comprimare

definita prin raportul g = p/k.

Metode de compresie fara pierdere de informatie

- Metode statice (se realizeaza corespondente fixe între mesaje si coduri

înainte de începerea codificarii). Exemple cunoscute de metode statice

sunt: codarea Huffman, codarea Shanon-Fano, codarea aritmetica (o

varianta).

- Metode dinamice sau adaptive (corespondentele dintre mesaje si

cuvintele de cod se schimba în timp). Exemple: codarea aritmetica (o

varianta), codarea FGK, algoritmul V, codarea Lempel-Ziv-Welch

(LZW), codarea BSTW, codarea RLC (run-length coding).

Metode de compresie cu pierdere de informatie (folosite în special la

compresia imaginilor)

- Metoda Gray-Level RLC.

- Metoda Block Truncation Coding (BTC).

- Metoda cuantizarii vectoriale (Vector Quantization).

- Metoda codarii diferentiale cu predictie (DPC).

- Codarea prin transformarea cosinus discreta (DCT). Formatul JPEG

(elaborat de Joint Photographic Experts Group - ISO 1987) foloseste

acest tip de codare pentru compresie.

- Metode hibride (combinarea unor metode diferite).

- Metode bazate pe transformata wavelet (undisoara).