Fracția de insolație, frecvența nebulozității și climogramele Peguy și Walter - Lieth

Insolatia, numita si durata de stralucire a Soarelui, reprezinta un parametru meteorologic cu implicatii directe in domeniul turismului, al agriculturii, dar si in cel al transporturilor. Se deosebeste atat o durata efectiva sau reala de stralucire a Soarelui, notata cu d, dar si o durata astronomica probabila, care se noteaza cu D. Raportul procentual dintre d si D, reprezinta fractia de insolatie, notata cu f.

F =

In zilele in care Soarele straluceste necontenit, din momentul rasaritului si pana in momentul apusului, durata reala devine egala cu durata astronomica, iar fractia de insolatie devine egala cu 1; f = 1.

In situatia in care Soarele este complet ecranat de sisteme noroase si nu straluceste absolut deloc, durata efectiva este egala cu 0, iar fractia de insolatie devine nula.f=0.

Pentru a evidentia influenta insolatiei, statiile meteo utilizeaza asa numitele heliografe. Acestea isi bazeaza functionarea pe proprietatea unei sfere masive din sticla, care se comporta asemeni unei lentile convergente, focalizand razele de lumina si determinand astfel carbonizarea sau arderea unei diagrame speciale, numita heliograma. Durata insolatiei se masoara intr-un numar de ore, calculandu-se atat o durata zilnica, cat si o durata lunara. Studiile de climatologie, evidentiaza areale, unde durata de stralucire a Soarelui este foarte mare. In Romania, maximele se inregistreaza in Delta Dunarii si in zona litorala. Acest lucru se datoreaza suprafetelor intinse de apa, dar si faptului ca in aceste zone se produce frecvent fenomenul de frontoliza – distrugerea fronturilor atmosferice. In schimb, frontogeneza este data de o convectie termica puternica, generandu-se astfel sisteme noroase cu dezvoltare mare pe verticala.

Pentru statia Constanta, vom avea urmatorul grafic al fractiei de insolatie;

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

d 83,1 97,7 133,5 180,5 260,7 284,2 323,4 306,4 236,2 175,3 104,5 79

Ore/zi 10 11 12 13 14 15 14 13 12 11 10 9

D 310 308 372 390 434 450 434 403 360 341 300 279

f 0,26 0,31 0,35 0,46 0,60 0,63 0,74 0,76 0,65 0,51 0,34 0,28

Avem un maxim in lunile iulie si august si un minim in lunile decembrie si ianuarie. Maximul apare ca urmare a unui regim anticiclonic predominant, marcat prin descendenta aerului ce determina distrugerea sistemelor noroase; o frecventa mare a sistemelor de nori inferiori si mijlocii, exista mai ales in anotimpul rece.

Nebulozitatea

Reprezinta totalitatea norilor de pe bolta cereasca, sau intr-un sens mai restrans, cantitatea norilor de pe bolta cereasca, exprimata in zecimi de cer acoperit. Ea are o importanta deosebita in schimbul radiativ caloric din cadrul sistemului Soare – Pamant – Atmosfera, in sensul ca sistemele noroase reduc intensitatea radiatiei solare directe prin reflexie, maresc radiatia difuza, slabesc radiatia efectiva, luminozitatea si limiteaza vizibilitatea in altitudine. Principalii indici de nebulozitate sunt: - regimul mediu lunar si anual

- frecventa nebulozitatii

- regimul diurn

- frecventa genurilor de nori

Repartitia valorilor medii lunare, ilustreaza perioadele din an in care nebulozitatea atinge valori maxime si intervale cand predomina cerul senin. Oscilatiile anuale ale nebulozitatii sunt dependente de conditiile zonale si de cele locale. Determinarea nebulozitatii medii pentru o perioada oarecare, se poate face fie in functie de frecventa zilelor cu diferite grade de nebulozitate, fie in functie de fractia de insolatie, dupa urmatoarele relatii:

; in care:

- N = nebulozitatea medie

- a = numarul zilelor acoperite

- s = numarul zilelor senine

- f = fractia de insolatie

- A si B sunt doua constante care difera de la o regiune la alta si care

pentru Romania au valori de 5,4 si 4,6

- n = numarul de zile din intervalul studiat

Frecventa nebulozitatii – pentru a intocmi graficul frecventei nebulozitatii, se calculeaza frecventa zilelor:

o senine – se considera cer senin, cerul cu nebulozitatea cuprinsa intre 0 si 3,5 zecimi

o noroase – cer acoperit cu sisteme noroase in proportie de 3,6 – 7,5 zecimi

o acoperite – cer acoperit cu sisteme noroase in proportie de 7,6 – 10 zecimi