Prelucrarea Tablourilor Unidimensionale

Lucrare de laborator Nr. 3

Scopul lucrării: Obţinerea deprinderilor practice de lucru cu tablouri unidimensionale,cunoaşterea particularităţilor de declarare, de introducere şi de prelucrare a tablourilor unidimensionale.

Sarcini de lucru:De prelucrat tabloul în conformitate cu sarcina primită.De afişat tabelul şi rezultatul în forma corespunzătoare.

Datele iniţiale:

Fie dat tabloul unidimensional a[1..n],n<=50 de numere întregi.Scrieţi un program care calculează:

Numărul de elemente cu valori mai mici decît media elementelor de pe locuri pare.

Mersul lucrării:

1 Tipul tablou şi modurile de declarare în C

Tabloul de memorie (array) este o structura de date interna formata dintr-o multime ordonata de elemente, ordonarea facandu-se cu un ansamblu de indici.

In functie de numarul indicilor utilizati pentru a referi elementele tabloului, putem intalni tablouri unidimensionale (vectorii) sau multidimensionale (matricile sunt tablouri bidimensionale).

Tablouri in C

Modul de declarare:

tip nume_tablou[dim_1][dim_2]...[dim_n];

unde: tip reprezinta tipul elementelor tabloului; dim_1, dim_2, ..., dim_n sunt numere intregi sau expresii constante intregi (a caror valoare este evaluata de compilator) care reprezinta limitele superioare ale indicilor tabloului.

Exemple:

- int v[10]; am declarat un vector cu 10 componente de tip intregcare au indici intre 0 si 9, v[0], v[1], ....., v[9];

float a[10], b[20]; am declarat doi vectori a si b care au 10 respectiv 20 de componente de tip real;

- int a[10][20]; am declarat o matrice cu 10 linii si 20 coloane;

Referirea la o componenta a tabloului se face astfel:

numa_tablou[i1][i2]...[ik];

Tablouri unidimensionale

Tablourile unidimensionale sunt tablouri cu un singur indice (vectori). Daca tabloul contine dim_1 elemente, indicii elementelor au valori intregi din intervalul [0, dim_1-1]. Variabilele tablou pot fi initializate in momentul declararii:

declaratie_tablou=lista_valori;

Valorile din lista de valori sunt separate prin virgula, iar intreaga lista este inclusa intre acolade.

Exemple:

1. int vector[6]={100, 101, 102, 103, 104, 1r.05};

2. double x=9.8

double a[5]={1.2, 3.5, x, x-1, 7.5};

Adresa elementului de indice i intr-un tablou unidimensional poate fi calculata astfel:

adresa_elementului_i=adresa_de_baza + i * lungime_element

2 Instrucţiunile ciclice şi cele adiţionale în C

Instrucţiunea for

Această instrucțiune are o formă generală care-i extinde mult domeniul de aplicare față de instrucțiunile de același tip existente în alte limbaje de programare. Este cea mai utilizată instrucțiune repetitivă, deoarece în afară de testul de rămânere în buclă, oferă două elemente necesare în majoritatea situațiilor: inițializare și actualizare.