Redresor trifazat comandat

Aceasta lucrare de laborator trateaza functionarea unui redresor trifazat ce are in componenta 6 tiristoare. In figura urmatoare se prezinta schema electrica de principiu a acestui redresor. Acesta se foloseste in aplicatii de mare putere si la fel ca si in cazul redresoarelor monofazate, acesta redreseaza tensiunea sinusoidala de la intrare. Redresorul trifazat comandat (la fel ca si alte redresoare comandate) permite modificarea tensiunii efective/medii de la iesirea acestuia in functie de unghiul de comanda. Principiul de functionare este la fel ca si in cazul altor redresoare comandate. Tiristoarele intra in conductie daca sunt polarizate direct si daca a fost data comanda in grila.

Spre deosebire de alte redresoare comandate la care comenzile catre tiristoare erau date in perechi, in cazul redresorului trifazat se folosesc 6 surse individuale pentru comanda.

Fig. 1 Schema electrica principiala - redresor trifazat comandat

RST reprezinta sistemul de tensiuni trifazat. Cu ajutoru lui R1, R2 si R3 masuram curentii de intrare, iar cu R4 masuram curentul de iesire.

Functionare:

Consideram sistemul trifazat de tensiuni (Fig. 2) care alimenteaza redresorul nostru.

Fig. 2 Tensiune de alimentare trifazata

Pentru a lasa sa ajunga tensiune pe sarcina in fiecare moment de timp trebuie sa se afle in conductie cate doua tiristoare. Tot timpul va conduce tiristorul cu potentialul anodic „cel mai pozitiv”

si tiristorul cu potentialul catodic „cel mai negativ”. Din acest motiv, tensiunea de pe sarcina va fi

defapt tensiune de linie (valoarea tensiunii de pe sarcina va fi valoarea tensiunii de linie).

In aceasta structura fiecare tiristor va coduce o perioada de 0 120 . La jumatatea fiecarui

interval de conductie pentru fiecare tiristor, curentul isi schimba calea de curent (se produce o

cumutatie intre tiristoare). Astfel ca functionarea redresorului trifazat se impate in 6 intervale de

timp.

Pentru a intelege functionarea acestui redresor trebuie inteles sistemul trifazat de tensiuni.

Tensiunile de linie sunt cu 3mai mari decat tensiunile de faza si sunt defazate fata de acestea (se

poate observa faptul ca varful tensiunilor de linie nu se suprapune cu varful tensiunilor de faza).

Pentru a determina perechile de tiristoare care conduc aferente fiecarui interval si ordinea de

comutatie a acestora trebuie sa ne raportam la al doilea grafic (tensiunile de faza) din Fig. 3.

Intervalele sunt notate cu cifre de la 1 la 6. Cu toate ca folosim tensiunile de faza pentru a

determina tiristoarelor care conduc, valoarea tensiunii care se vede pe sarcina este data de

tensiunile de linie. Acest aspect este foarte important de inteles si se va trata si in continuare.

Uitandu-ne la tensiunile de faza, se poate observa ca din 60 in 60 de grade se produce o schimbare

de ordin de marime a tensiunilor. De exemplu pe intervalul 1, Uf1 este cea mai mare tensiune, Uf3

este cea mai mica tensiune. La 60grd se produce o schimbare, iar pe intervalul 2 se poate observa ca

Uf1 a ramas cea mai mare tensiune iar Uf2 este cea mai mica tensiune. Explicarea functionarii se va

imparti pe cele 6 intervale (fiecare de cate 60 grd).