Extras din laborator

Abstract-The paper presents a shape recognition method used in order to identify the deviation from an imposed geometrical shape in the case of white products. This is the image binary binarization method. For white products recognition a case study was carried out within the company S.C. APULUM S.A. of Alba Iulia. In the manufacturing process of the ceramic products, the white product wide white plate are processed is an active workstation. (rezumatul lucrării, în limba engleză, franceză sau germană, folosind font TNR 12 pt, italic)

1. Aspecte ale Legii Concurenţei

Lumea contemporană este în căutare de soluţii de creştere a eficienţei alocării resurselor, de îmbunătăţire a calităţii, de sporire a gradului de satisfacţie a consumatorilor. Aceste cerinţe pot fi îndeplinite printr-o bună funcţionare a sistemului de preţuri, într-un mediu concurenţial normal.

Concurenţa exercită o presiune permanentă pentru scăderea preţului, restrângerea costurilor de producţie şi comprimarea pieţei deoarece cantitatea cerută de consumator este cu atât mai mare cu cât preţul este mai mic.

Scopul Legii Concurenţei nr. 21/1996, modificată şi actualizată în data de 03.12.2004 este acela de a proteja, menţine şi stimula concurenţa în beneficiul consumatorilor şi de a crea condiţiile de analiză pe baza unor principii uniforme a comportamentului agenţilor economici. Se impune precizarea că legea asigură protecţia concurenţei şi nu a concurenţilor (protejarea concurenţei conduce la avantaje pentru consumatori şi pentru firmele existente, în timp ce protejarea concurenţilor conduce la ineficienţă).

Legea se aplică agenţilor economici indiferent de forma de organizare sau de natura capitalului social al acestora şi organelor administraţiei publice centrale şi locale în măsura în care acestea întervin în operaţiuni de piaţă, influenţănd concurenţa.

Preţurile produselor şi tarifele serviciilor şi lucrărilor se determină în mod liber prin concurenţă, pe baza cererii şi ofertei. Preţurile şi tarifele practicate în cadrul unor activităţi cu caracter de monopol natural sau al unor activităţi economice, stabilite prin lege, se stabilesc şi se ajustează cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevăzute alte competenţe.

2. Reglementarea preţurilor conform legii

Două dintre rolurile principale ale statului se referă la reglementarea preţurilor şi producţia în sectorul public. Reglementarea preţurilor poate avea două forme: stabilirea prin lege a preţurilor maximale pentru o serie de produse şi servicii şi stabilirea unor preţuri minime pentru unele produse sau servicii. Stabilirea unor preţuri maximale în economie este de obicei realizată de stat în vederea protecţiei consumatorului, dar o asemenea politică ii cauzează aceluiaşi consumator numeroase prejudicii (statul la rând pentru a procura un produs mai ieftin, reduceri de personal, salarii mici).

Astfel, ca şi în multe alte cazuri, scopul politicii date este complet opus efectului pe care îl va avea asupra potenţialilor beneficiari: în loc să fie protejate interesele consumatorului, vor fi create condiţii absolut contrare intereselor sale.

3. Reglementarea preţurilor în domeniul telefoniei

Odată cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 79/2002 şi cu înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANRC), sunt introduse în România reguli cu privire la supravegherea pieţei serviciilor şi reţelelor de telecomunicaţii, reguli specifice privind protecţia concurenţei şi reglementarea preţurilor în acest domeniu.

Prezenta ordonanţă de urgenţă are ca scop:

a) stabilirea cadrului general de reglementare a activităţilor privind reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice prin definirea atribuţiilor şi obiectivelor ANRC, în domeniul comunicaţiilor electronice, a regimului autorizării acestor activităţi, precum şi a regulilor specifice care guvernează concurenţa pe piaţa reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice;

b) stabilirea obiectivelor şi atribuţiilor ANRC în domeniul serviciilor poştale;

c) înfiinţarea ANRC ca organ al administraţiei publice centrale de specialitate în domeniul comunicaţiilor electronice şi al serviciilor poştale.

ANRC a devenit a în 2007 ANCOM, instituţie care reglementează astăzi sectorul comunicaţiilor din România. Ea s-a format prin reunirea a două instituţii cu experienţă şi expertiză în domeniul administrării şi reglementării acestui sector: Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (IGCTI) şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii.

Studiu de caz privind reglementarea preţurilor la serviciile oferite de Romtelecom