Cuprins
- CAPITOLUL 1.
- 1.1 Generalităţi
- 1.2 Cauze
- 1.3 Definiţie
- 1.4 Anatomie
- CAPITOLUL 2. BROŞIECTAZIA
- 2.1 Epidemiologie.
- 2.2 Etiologic
- 2.3 Etiopatogenia.
- 2.4 Morfopatologie.
- 2.5 Fiziopatologie.
- 2.6 Tablou clinic.
- 2.7 Explorare paraclinica.
- 2.8 Diagnostic.
- 2.8.1 Dg pozitiv.
- 2.8.2 Dg diferenţial.
- CAPITOLUL 3.
- 3.1 Evolutie.Complicatii.
- 3.2 Tratament. Profilaxie.
- CAPITOLUL 4.
- 4.1 Motivaţia alegerii temei.
- 4.2 Scopul lucrării.
- 4.3 Ipoteza lurarii.
- 4.4 Materiale si metode.
- 4.5 Rezultate si discuţii.
- CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
Extras din licență
„MOTTO”
Mai ales sănătatea întrece atât de mult toate bunurile exterioare încât întradevar un cerşetor sănătos este mai fericit decât un rege bolnav.
Schopenhauer
INTRODUCERE
Nursing-ul împleteşte aspectele tehnice cu cele privind percepţia nevoilor pacientului şi familiei sale şi asigurarea unor intervenii adecvate individualizate şi specifice, fără a se uită fiinţa umană în globalitatea să.
Plasând fiinţa umană în centrul preocupăriilor nursing-ul presupune implicarea acestuia în luarea deciziilor privind propria sănătate ceea ce înseamnă o înţelegere şi o cunoaştere a omului, miracol care este fiinta umană şi mai ales modului în care se pot iniţia şi întreţine relaţii interpersonale, cooperante bazate pe respect între toţi membrii echipei de sănătate şi cel îngrijit.
În patologia pulmonară manifestările clinice sunt relativ limitate comune mai multor boli şi deseori necaracteristice.
Dar multitudinea şi valoarea mijloacelor de investigaţie uşurează foarte mult diagnosticul, faptul devine cu atât mai realizabil cu cât este mai corectă selecţionarea metodelor şi interpretarea rezultatelor că urmare unei discipline de gândire.
Determinismul faptelor clinice, imperfect la suprafaţa este acela care oferă posibilitatea organizării materialului intr-o schemă accesibilă înţelegerii.
Durerea toracică este un simptom precoce şi semnificativ pentru afecţiunile peretelui toracic. Tusea şi expectoraţia constituie simptome majore ale bolilor apăratului respirator a căror analiză atentă poate uşura considerabil stabilirea diagnosticului.
Relaţiile date de bolnavi asupra acestor simptome sunt de multe ori imprecise sau ineczacte de aceea este recomandabil că interogatoriul să fie metodic şi insistent precizind debutul, condiţiile de apariţie, caracterele variabile şi evoluţia acestor simptome.
Rareori patognomonice caracterele tusei şi expectoraţiei constituie totuşi un element important al complexului de date care contribuie la edificarea diagnosticului.
CAPITOLUL I
1.4. GENERALITĂŢI
Bronşiectazia reprezintă o dilatatie anormala, cronica si permanenta a uneia sau mai multor bronhii de calibru mediu. Ea poate fi focala, interesind o regiune limitata a parenchimului pulmonar sau difuza atunci cind interesează caile respiratorii intr-o distribuţie mai mare.
Se considera ca afecţiunea poate fi rezultatul unei deficiente inascute a peretelui bronsic,a insuficentei mecanismelor de apărare locala.
Toate acestea duc la dereglarea proceselor de apărare din peretele bronsic, cu dezvoltarea infectiei.Inflamatia infectioasa duce la distrugerea componentelor peretelui bronsic.
1.2. CAUZELE APARIŢIEI BRONSIECTAZIEI:
- congenitale: anomalii ale peretelui bronsic
- infectioase, tuşea convulsive, tuberculoza
- deficienta imuna: panhipogamaglobulinemia, hipogamaglobulinemia
- mecanice: cancer bronsic, ganglionii limfatici mariti
- actiune toxic: sindromul Meldelson, inhalare de gaze
- procese fibrozante, sarcoidoza, alveolita fibrozanta criptogenica.
1.3. DEFINIŢIE
Bronsiectaziile sunt dilataţii permanente si ireversibile ale bronsiilor de calibru mediu (subsgmentare) însoţite de alterări structurale ale peretelui si de obliterarea ramificaţiilor lor distale (fund de sac). Expresia clinica a bronsiectaziilor este data de grefarea locala a infecţiei bacteriene de tip supurativ (bronhoree purulenta) cu caracter recurrent si tendinţa la cronicizare.
Termenul de „bronsiectazie” înseamnă etimologic dilatare bronsica (de la cuvintul grecesc „ektasis” = dilatare).
Aceste dilatări pot fi limitate zonal sau se pot generaliza la nivelul mai multor segmente pulmonare, avind forma specifica de cilindru sau de sac. Dilatarea bronhiilor ingreuneaza procesul de
expectoratie a secreţiei bronsice, favorizind astfel riscul de infecţie.
1.4. ANATOMIE
PLAMINII SI CAILE RESPIRATORII
Plaminii realizează schimbul de gaze dintre organism si mediu. Caile aeriene superioare au rol de incalzire purificare si umidifiere a aerului oxigenat inspirit.
Aerul ajunge prin nas sau gura,prin intermediul traheei in cele doua bronhii principale, care se afla in interiorul plaminilor, in partea dreapta si cea stinga.
Bronhiile principale se ramifica intr-un arbore bronsic pina la nivelul celor mai mici unitati:bronhiolele, care se termina cu alveolele pulmonare.
La nivelul alveolelor pulmonare are loc schimbul gazos intre aerul inspirit si vasele de singe.
Capilarele care înconjura alveolele pulmonare cedează oxigenul in singe, spre a fi transportat la hematii, de unde va folosit de toate celulele corpului pentru producerea de energie.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bronsiectazia - Principii de Ingrijire.doc