Tipuri de păr ale scalpului din regiunea Bârladului

Introducere

Lucrarea de faţă îşi propune să abordeze o temă destul de amplă şi de actualitate, oferind o imagine de ansamblu în ceea ce priveşte importanţa firului de păr uman atât ca podoabă capilară cât şi în criminalistică.

Firul de păr prezintă o importanţă deosebită în criminalistică,astfel că descoperit la locul unei fapte, va servi atât la identificarea infractorului cât şi la explicarea unor împrejurări ale infracţiunii . Descoperirea firului de păr nu impune utilizarea unor mijloace tehnico-ştiinţifice deosebite, fiind destul de uşor vizibile cu ochiul liber. Însă pentru facilitarea descoperirii, este necesar să se recurgă la lupe şi surse de lumină ceva mai puternice. Astfel că pentru depistarea lor se cercetează atât îmbrăcămintea, lenjeria şi corpul persoanei cât şi alte suprafeţe, inclusiv obiectele de igienă personală, în special pieptenele şi prosoapele.

Expertiza firelor de păr este consacrată,pe de o parte, cercetării intime a părului, cu numeroasele sale elemente caracteristice,iar, pe de altă parte, analizei suprafeţei acestuia, a diverselor particule aderente, urme ale materiei în care a fost descoperit precum şi microurme de natura cea mai diversă.

Identificarea persoanei după un fir de păr, este un lucru ce se poate realiza între anumite limite, dar numai combinând între ele mai multe metode ca: studiul morfologic al firului de păr prin microscopie, analiza spectrală şi activare neutronică. În cazul analizei spectrale, se caută să se insiste mai mult asupra unui spectru de absorbţie decât asupra unuia de emisie, dând posibilitatea, cu o mare sensibilitate, de a determina conţinutul cantitativ al microelementelor din firele de păr.

Dintotdeauna, părul a fost considerat o podoabă care trebuie protejată şi menţinută cu grijă specială. Astăzi, pe lângă impactul estetic, părul dă indicii despre stilul de viaţă şi, în egală măsură, despre starea de sănătate.

Ca urmare a perfecţionării mecanismelor de termoreglare. precum şi datorită alimentaţiei şi adaptării îmbrăcămintei, a construirii locuinţelor, părul şi-a pierdut însă importanţa de înveliş protector. Lipsit de funcţii biologice, părul omului prezintă interes nu numai din punct de vedere estetic, ci şi medical, podoaba capilară în special constituind o preocupare din cele mai vechi timpuri până în prezent.

Pentru a sublinia importanţa lucrării de faţă, aceasta a fost structurată pe patru capitole, fiecare având o importanţă aparte.

Primul capitol, denumit ,, Dezvoltarea embrionară a firului de păr uman’’ prezintă o descriere a dezvoltării firului de păr uman în perioada fetală. Totodată prezintă şi fazele de creştere ale firului de păr împreună însuşirile acestora.

În capitolul al doilea, ,,Morfologia şi structura firului de păr’’, analiza se bazează pe o scurtă prezentare a părţilor componente ale firului de păr, externe (morfologie) şi interne (structură) dar şi a caracteristicilor acestora.

Capitolul trei, denumit ,,Tipuri de păr uman’’ prezintă în prima parte o serie de clasificări are firului de păr după diametru, secreţia de sebuum şi momentul apariţiei şi al volumului iar în a doua parte prezintă tipurile de păr uman după rasele biologice împreună cu eventualele însuşiri.

Ultimul capitol, ,,Observaţii personale’’ menţionează cercetările proprii cu privire la caracteristicile şi analiza statistică a unor probe de fire de păr observabile la aparat ZEISS IMAGER A1 M.

Lucrarea a fost elaborată sub atenta şi permanenta îndrumare a domnului Prof. Univ. Dr. Vasile Sîrbu, căruia îi adresez cele mai respectuoase mulţumiri pentru sprijinul acordat. 

Capitolul 1. Dezvoltarea embrionară a firului de păr

Firul de păr îşi începe dezvoltarea în perioada fetală timpurie (9-12 săptămâni) dar nu devine vizibil până la aproximativ 20 de săptămâni (pe mâini şi obraji). Dezvoltarea începe de la foliculul pilos,ca o proliferare a stratului germinativ din epiderm,care se extinde în dermul subdiacent (Fig 1.1).

Această regiune ia forma unui clopot pentru a forma bulbul firului de păr iar celulele sale epiteliale vor constitui matrixul germinal care mai târziu va diferenţia firul de păr. Bulbul este invadat de o papilă mezenchimatoasă care conţine vase de sânge, fibre nervoase şi fibre de colagen.

Celulele din stratul periferic al foliculului pilos vor forma teaca epitelială,iar celulele mezenchimale din dermă vor forma teaca dermică. Pe măsura proliferării,celulele din matrixul germinal sunt împinse spre suprafaţă unde se cheratinizează şi formează corpul firului de păr. Melanoblastele migrează în bulb şi se diferenţiază în melanocite. Melanina produsă de ele este transferată celulelor firului de păr şi vor da culoare difertă acestora. Mezenchimul adiacent foliculului pilos va diferenţia muşchiul erector al firului de păr, acesta lipsind la părul sprâncenelor şi al genelor.

Astfel că,după 14-20 de zile de la începutul formării în fază embrionară a foliculului pilos propriu-zis(numit şi folicul primar sau central),începe formarea foliculilor secundari, într-un număr variabil,în raport cu rasa şi nivelul de selecţie. Foliculii primari sunt mai groşi şi sunt întotdeauna asociaţi cu glanda sudoripară,cu glanda sebacee şi cu muşchiul pulsatil.

Formaţiunile anatomice accesorii ale foliculului,muşchiul pulsatil,glanda sebacee şi glanda sudoripară au un rol important în formarea firului de păr.

Muşchiul pulsatil prezintă proprietăţi de contracţie, având rolul de a favoriza trecerea materialului proteic generat în bulb prin foliculul pilos,spre exteriorul acestuia, adică spre epidermă. În ceea ce priveşte glanda sebacee,celulele acesteia secretă o substanţă cu aspect gras, numită sebum,care are rolul de a unge firul înainte de ieşirea lui din folicul, răspândindu-se şi pe piele. Prin glandele sudoripare se elimină apă, săruri minerale şi uree ce contribuie la reglarea temperaturii corpului şi la îndepărtarea unor compuşi rezultaţi din procesul de dezasimilaţie.