Cuprins
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL 1
- Companiile transnaţionale şi globalizarea economică
- 1.1. Globalizarea ca trăsătură fundamentală a
- economiei mondiale contemporane
- 1.2 Definiţii şi concepte. Caracteristici ale companiilor transnaţionale
- 1.3 Companiile transnaţionale – motor al globalizării economice
- 11
- CAPITOLUL 2
- Evoluţia companiilor transnaţionale
- 2.1 Evoluţia în timp a companiilor transnaţionale
- 2.2 Strategii de dezvoltare a companiilor transnaţionale
- 2.3 Expansiunea companiilor transnaţionale prin
- achiziţii şi fuziuni internaţionale
- 34
- CAPITOLUL 3
- Impactul companiilor transnaţionale asupra statului – gazdă
- 3.1 Impactul asupra balanţei de plăţi
- 3.2 Impactul asupra resurselor umane
- 3.3 Impactul asupra mediului concurenţial şi asupra firmelor locale de pe pieţele de implantare
- 3.4 Studiu de caz – Evoluţia companiei Nestle şi efectele asupra
- producţiei alimentare şi a economiilor naţionale
- CONCLUZII
- BIBLIOGRAFIE 61
Extras din licență
INTRODUCERE
Una dintre cele mai mari forţe de presiune cu care se confruntă evoluţia ţărilor şi a uniunilor de comerţ internaţional este reprezentată de puterea şi influenţa companiilor transnaţionale ca parte a răspunsului acestora la globalizare.
Combinarea creşterii investiţiilor străine directe, schimbărilor tehnologice, pieţelor financiare internaţionale şi a unei game largi de măsuri de dereglementare şi privatizare au făcut posibil pentru companiile transnaţionale să fie printre conducătorii economiei globale.
Provocarea pentru evoluţia ţărilor şi a uniunilor de comerţ internaţional este să se asigure că aceste companii respectă drepturile angajaţilor în fiecare loc din lume în care influenţa lor se face simţită şi să se stabilească un dialog global între acestea şi firmele multinaţionale.
Companiile transnaţionale joacă acum un rol important în economiile tuturor ţărilor şi în relaţiile economice internaţionale, devenind un subiect din ce în ce mai important pentru guverne. Prin investiţiile străine directe, asemenea firme pot aduce beneficii substanţiale atât ţărilor de origine cât şi ţărilor gazdă prin contribuţii la utilizarea eficientă a capitalului, tehnologiei şi resurselor umane între ţări şi pot astfel să îndeplinească un rol important în promovarea bunăstării economice şi sociale.
Dar companiile transnaţionale, organizându-şi operaţii dincolo de cadrul lor naţional, pot conduce la abuzuri prin concentrarea puterii economice şi la conflicte cu obiectivele de politică naţională. Mai mult, complexitatea acestor companii transnaţionale şi dificultatea unei percepţii clare privind structurile lor diverse, operaţiile şi politicile conduce uneori la îngrijorare.
Astfel, ţinta comună a tuturor statelor este de a încuraja contribuţiile pozitive prin care companiile transnaţionale pot realiza progresul economic şi social şi să minimizeze sau să rezolve dificultăţile care pot să apară din derularea operaţiilor lor.
De când operaţiile companiilor transnaţionale s-au extins în întreaga lume, trebuie depuse toate eforturile de a se coopera între toate statele, mai ales între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, având ca obiectiv îmbunătăţirea standardelor de bunăstare şi de viaţă, prin încurajarea contribuţiilor pozitive ale companiilor transnaţionale şi prin minimizarea sau rezolvarea problemelor ce sunt în legătură cu activităţile lor.
Firmele multinaţionale, şi mai ales firmele globale foarte mari, au ca structuri de rezistenţă următoarele trei caracteristici:
1. controlul activităţilor economice în mai multe ţări
2. abilitatea de a obţine avantaje din diferenţele geografice dintre ţări şi regiuni în dotarea cu factori şi în politici guvernamentale
3. flexibilitatea geografică, abilitatea de a dispune de resurse şi operaţii între localităţi la scară globală
Astfel, un procent majoritar din configuraţia schimbării a sistemului economic global este realizat de firmele multinaţionale prin deciziile lor de a investi sau nu în anumite zone geografice.
Companiile transnaţionale, prin rolul lor devin în aceste condiţii cele mai puternice forţe de presiune pentru adâncirea globalizării activităţii lor economice care au loc într-un cadru dinamic, turbulent chiar în anumite perioade sau zone, în economia mondială.
În primul capitol voi arăta importanţa companiilor transnaţionale în economia mondială actuală şi definirea conceptului de companie transnaţională.
Următorul capitol va prezenta evolutia evoluţia în timp a companiilor transnaţionale, strategiile de dezvoltare a acestora, precum şi expansiunea companiilor transnaţionale prin achiziţii şi fuziuni internaţionale.
Capitolul trei se vrea a fi o succintă prezentare despre impactul companiilor transnaţionale asupra statelor gazdă, precum şi a activităţii în plan cronologic a corporaţiei transnaţionale Nestle şi mai în amănunt o referire la efectele asupra producţiei alimentare şi a economiilor naţionale.
Lucrarea se va încheia prin enumerarea câtorva concluzii şi propuneri rezultate din problemele abordate.
CAPITOLUL 1
Companiile transnaţionale şi globalizarea economică
1.1 Globalizarea ca trăsătură fundamentală a economiei mondiale contemporane
Pe măsură ce devine tot mai mult o realitate a economiei mondiale contemporane, globalizarea ajunge să fie şi cel mai controversat concept în literatura economică şi politică internaţională. Trăim într-o lume globalizată, şi totuşi nu există încă un consens cu privire la ceea ce însemnă globalizare.
Pentru unii înseamnă accesul la Internet, pentru alţii, posibilitatea de a munci în străinătate. Pentru mulţi, globalizarea înseamnă să poţi cumpăra din România un tricou făcut în China de o multinaţională franceză cu acţionari americani. Pentru investitori înseamnă să-ţi muţi capitalul dintr-o ţară în alta, de la o zi la alta.
Globalizarea poate fi văzută ca extinderea relaţiilor capitaliste de producţie sau ca interdependenţa crescută în cadrul sistemului economic mondial. Procesele de tranziţie postcomunistă intră în prima categorie, iar accesul universal la informaţie – în a doua.
În prima accepţiune a termenului, globalizarea presupune existanţa unei singure economii globale, cu politici macroeconomice globale Evident, o asemenea politică macroeconomică se bazează pe aşa-numitul “consens de la Washington”
Acest fundamentalism de piaţă a fost puternic criticat de Stiglitz(2002), în timp ce Rodrik(2002) a încercat să-l contextualizeze. Aşadar globalizarea, într-un înţeles de manual conservator, înseamnă eliminarea frontierelor, creşterea comerţului transfrontalier şi a investiţiilor, dereglementare, produse globale şi clienţi globali, competiţie globală şi standarde globale
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evolutii Recente ale Companiilor Transnationale in Economia Mondiala.doc