Cuprins
- Introducere 4
- Capitolul I: Teoria migrației si contextul migrației 5
- 1.1. Teoriile migrației 5
- 1.2. Contextul migrației Europene 12
- 1.3. Contextul migrației Românești 14
- Capitolul II : Impactul migrației asupra economiei 19
- 2.1. Impactul migranților români la locul de origine 20
- 2.1.1. Remitențele 25
- 2.2. Impactul migranților români la locul de destinație (Spania) 28
- Capitolul III: Impactul migrației la nivel social 33
- 3.1. Impactul migranților români la locul de origine 33
- 3.1.1. Efectele migrației asupra familiei 33
- 3.1.2. Depopularea și fenomenul de îmbătrânirea a populației 36
- 3.1.3 Transferul de cultură 40
- 3.2. Impactul migranților români la locul de destinatie (Spania) 41
- 3.2.1. Percepția spaniolilor asupra imigranților Români 41
- 3.2.2. Integrarea imigranților Români în societatea spaniolă 42
- Concluzii și perspective 46
- Bibliografie 48
Extras din licență
Introducere
Migrația românilor a devenit una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă România de la ieșirea du sub regimul comunist. Analiza legata de problema migrației românilor presupune cunoașterea în detaliu a motivațiilor și a caracteristicilor migranților, a circulației acestora, dar și a unor date conexe, a căror influență asupra fenomenului migraționist poate fi directă sau indirectă.
Primul capitol cuprinde aspecte legate de: teoriile încearca sa cuprindă fenomenul migrației în termeni teoretici; evoluția problematicii migrației internaționale respectiv contextul în care au apărut din perioada marilor descoperiri geografice; evoluția fenomenului migraționist în care este implicat poporul român, de la primele precari ale românilor în „Lumea Noua” la finele secolului al XIX-lea, la plecările românilor mai înstăriți de teamă încarcerărilor în lagărele comuniste de muncă silnică, și într-un final la căpătarea libertății de mișcare în afara granițelor și începerea exodului în masă a celor care au rămas fără un loc de muncă și au plecat pentru a-și crea un trai mai bun propria țară.
Cel de-al doilea capitol se axează pe parte economică a fenomenului de migrație, ata în țara de origine, România, cât și în țara de destinație, Spania. În acest capitol voi vorbi despre efectele pozitive dar și cele negative care se produc în momentul în care are loc un transfer de forță de muncă dintr-o țară în alta, ce beneficii aduc românii în Spania și în România dar și ce se pierde odată cu realizarea acțiunii de emigrare, respectiv imigrare.
În ultimul capitol intitulat „Impactul social al emigrării” am înglobat o parte dintre problemele, grijile, dar și nevoile ce se răsfrâng asupra emigrantului plecat la muncă în străinătate. „Ce se întâmplă cu familia emigrantului în momentul în care el decide să plece la muncă și implicit ce transformări au loc în cadrul familiei?”; „Cat de afectați sunt copii?”; „Cum este să fii un emigrant într-o țară de care ai dor auzit?”; „Cum ești tratat de către localnici?”, aceste sunt întrebările la care am încercat să aflu un răspuns până la finalul capitolului.
Capitolul I: Teoria migrației si contextul migrației
Migrația pe lângă mortalitate și natalitate reprezintă una dintre cei mai importanți factori când vine vorba despre evoluția populație, migrația poate fi considerate unul dintre cele mai vechi fenomene sociale, ea având un caracter extern deoarece deplasarea se face dintr-o țara în alta, dintr-o regiune geografică în alta și de pe un continent pe altul. (Faist, 2000).
Datorită faptului că fenomenul migrației internaționale a luat amploare, dar și al faptului că migrația internațională constituie cea de-a doua componentă importantă a dinamicii demografice, migrația a fost dezbătută din mai multe puncte de vedere și de-a lungul timpului s-au formulat diferite abordări teoretice cu privire la acest fenomen. Teoriile apărute pe tema migrației depind foarte mult de perioada în care au fost concepute, altfel avem teoriile clasice, modelul "push-pull", teoriile neoclasice și teoriile contemporane
1.1. Teoriile migrației
a. Teoriile clasice
Teoriile clasice ale migrației au fost abordate de mercantilism, școala clasică și marxism. Mercantilismul (secolele XVI - XVIII) considera emigrarea către colonii ca fiind un lucru bun, dorind ca mâna de lucru să fie ieftină și abundentă. Nicholas Barbon (1640 - 1698) a criticat ideile concepute de către mercantiliști și a afirmat că importul înseamnă de fapt cumpărarea de mână de lucru externă, iar exportul vânzarea de mână de lucru internă.
Adam Smith (1723-1790), a propus ideea că piața liberă și schimbul liber sunt elementele fundamentale pentru dezvoltarea economică și utilizarea eficientă a resurselor, prin urmare, a cercetat migrația și a recomandat desființarea barierelor dintre state, deplasarea populației și a capitalului.
Marxismul, curent propus de către Karl Marx (1818-1883), afirma faptul că migrația este caracterizată prin mișcarea și dezvoltarea populației, iar emigrarea spre colonii putea diminua crizele de supraproducție. (Marx, 1867)
Bibliografie
Alexe, I. (2011). Al patrulea val: Migrația creierelor pe ruta România-Occident. . Publicație realizată în cadrul Programului „Migrație și Dezvoltare” al Fundației Soros.
ANOFM. (2010). Preluat de pe ANOFM: ANOFM.RO
Antonache, C. ( 2018, iunie 11). Analiza remitențelor bănești ale românilor din străinătate arată că unii au trimis bani în țară pentru a începe activități de afaceri, iar acesta este un lucru foarte bun. Acelea chiar sunt investiții, investiții productive. Preluat de pe Săptămâna Financiară: https://www.sfin.ro/analiza-remitentelor-banesti-ale-romanilor-din-strainatate-arata-ca-unii-au-trimis-bani-in-tara-pentru-a-incepe-activitati-de-afaceri-iar-acesta-este-un-lucru-foarte-bun-acelea-chiar-sunt-investitii/
Avram, A. (2012, Aprilie 07). Romania între dispariție și marile migrații. Preluat de pe Ziare.com: https://ziare.com/social/recensamant/romania-intre-disparitie-si-marile-migratii-1160255
Bădescu, I. (2013). Migrația internațională ca problemă socială. Studiu de caz: migranții. http://sociologia-azi.ro/wp-content/uploads/2013/10/Chestiunea-sociala-a-migratiei-pentru-munca.pdf.
Cojocaru, Ș. (2002). Prevenirea abandonului și dezinstituționalizarea copiilor. Iași: Lumea.
Copii singuri acasa. (2019). Preluat de pe Slvati copii: https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/protectie/copii-cu-parinti-plecati-la-munca-in-strainatate
Deacu, E. (2019, 12 22). Harta depopulării României. Județele care au devenit adevărate „bazine de emigrare“ și ce populație vom avea în 2100. Preluat de pe Adevarul.ro: https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/harta-depopularii-romaniei-judetele-devenit-adevarate-bazine-emigrare-populatie-vom-2100-1_5dff92715163ec4271470a5e/index.html
Diminescu, D. (2009). Exercițiul dificil al liberei circulații: o introducere în istoria migrației recente a românilor. Iași: Polirom.
Drăguț, A. (1981). Migrația internațională și problemele dezvoltării. București: Editura Politică.
Faist, T. (2000). The Volume and Dynamics of International Migration and Transnational. London: Oxford University Press.
Gualda, E. (2012). Migración circular en tiempos de crisis. Mujeres de Europa del Este y africanas en la agricultura de Huelva. Madrid: Estudios Sociales e Intervención Social.
INSSE. (2019, 08 29). Institutul National de Statistica . Preluat de pe http://insse.ro/: http://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/poprez_ian2019r.pdf
Institutul Național de Statistică Spaniol. (fără an). Preluat de pe Instituto Nacional de Estadística: http://www.ine.es
Lee, E. S. (1966). A Theory of Migration. Demography, 3 (1), 47-57. .
MAE. (2020, 01 01). Comunitatea românească. Preluat de pe Ministerul Afacerilor Externe: https://madrid.mae.ro/node/769#null
Marx, K. (1867). Das Kapital. Kritik der politischenOekonomie. Erster Band. Hamburg.
Păunescu, C. (1994). Agresivitatea și condiția umana. București: Tehnică.
Sandu, D. (2010). Lumile sociale ale migrației românești în străinătate. Bucuresti: Polirom.
Stănică, S. I. (2007). Abordări, modele, teorii privind fenomenul „brain drain”. Revista de Cercetare și Intervenție Socială, 110.
Studiu privind percepția asupra românilor în Spania. (2008, 06 06). Preluat de pe BBCRomanian: http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/06/080606_romani_spania.shtml
Tereza, B. (2006). Fenomenul migratiei si criza familiala. Iasi: Lumea.
Viruela, R. (2002). La nueva corriente in migratoria de Europa del Este. pg. 231-258.
Viruela, R. (2004). El recurso de la emigración, balance durante la transición en Rumanía. Papeles del Este, 1-29.
Voiculescu. (2012, 04 23). "Fraților, vreau să lucrez! Mă poate ajuta cineva?” Totul despre CUM VOR MAI MUNCI ROMÂNII ÎN SPANIA. Preluat de pe Gandul: https://www.gandul.ro/financiar/fratilor-vreau-sa-lucrez-ma-poate-ajuta-cineva-totul-despre-cum-vor-mai-munci-romanii-in-spania-8509925
Zotic, V. (2010). Migrația internă a populației rurale din România după anul 1989. Cluj-Napoca: Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Geografie Cluj-Napoca. Preluat de pe http://geografie.ubbcluj.ro/ccau/articoleZV/37_ZV_2010.pdf
Preview document
Conținut arhivă zip
- Impactul economic si social al emigratiei romanesti in perioada contemporana.docx