Analiza Impozitului pe Venit în România

Introducere

Lucrarea de licenţă cu titlul “Analiza impozitului pe venit în România” elaborată sub coordonarea ştiinţifică a prof.univ.dr. Mihaela Teodorescu (acest paragraf se elimină) este realizată într-o aşa manieră încât să asigure o tratare sistematică a fiscalităţii, pe baza unei informaţii teoretice şi practice în contextul realităţii dinamice social-economice din ţara noastră pe fondul multiplelor schimbări legislative din perioada 2005-2013.

În acestă lucrare am analizat impozitele directe, în special impozitele pe venituri, şi evoluţia şi modul lor de impunere asupra persoanelor fizice din România, rezidente sau care işi desfăşoară activitatepe teritoriul ţării noastre, în care am dezbătut într-o abordare complexă elementele impozitului pe venit, cât şi prisma componentelor veniturilor la bugetul de stat.

Astfel, în cadrul lucrării, în afara recunoaşterii generale a unor aspecte ale finanţelor publice şi fiscalităţii, m-am ocupat în mod special de problematica larg oferită de noul Cod fiscal, aplicat în România, cu normele valable începând cu 1 ianuarie 2013. Pe fondul amplu al bibliografiei din domeniul finanţelor publice, al fiscalităţii şi al legislaţiei în vigoare pe baza căreia am conturat principalele elemente teoretice, am reuşit să încorporez rezultatele noilor modificări legislative, cu implicaţii atât în plan teoretic, cât mai ales în cel practic.

Obiectivul acestei lucrări este de a realiza un studiu de prezentare a regulilor de impunere a veniturile persoanelor fizice din orice fel de activitate, a normelor metodologice şi caracterizarea modului de impunere şi calculul asupra veniturilor din salarii, pensii, activităţi independente, etc.

Importanţa colectării impozitelor este una deosebită, inctrucât acestea sunt menite să aducă bani (se poate înlocui cu: să contribuie la formarea veniturilor bugetului de stat) la bugetul de stat, pentru ca mai apoi, acesta să distribuie o parte impozabilă din P.I.B. între clase şi grupuri sociale, între persoanele fizice şi cele juridice. De asemenea, ele mai reprezintă şi un rol primordial în stabilitatea economiei naţionale.

Lucrarea este structurată pe patru capitole şi cuprinde următoarele:

- primul capitol abordează aspectele generale privind impunerea veniturilor persoanelor fizice;

- al doilea capitol prezintă şi caracterizează impunerea impozitelor pe salarii şi pensii;

- al treilea tratează impozitarea veniturilor din activităţi agricole şi activităţi independente efectuate de persoanele fizice;

- iar ultimul capitol este dedicat impunerii impozitelor asupra altor operaţiuni desfăşurate de persoanele fizice.

În primul capitol am definit impozitele, am identificat contribuabilii, sfera de cuprindere a impozitului şi am prezentat categoriile de venituri supuse impozitării. În continuare sunt enumerate veniturile neimpozabile şi deducerile personale, iar cea mai importantă trăsătură a impozitelor mi s-a părut (se poate înlocui cu: consider că este) cea a echităţii impunerii, prin care fiecare plătitor, prin plata impozitelor şi taxelor, participă la realizarea resurselor bugetare în funcţie de veniturile sale. M-am raportat la fiscalitatea din România şi am analizat cadrul legislativ. În acest sens am prezentat toate regulile pentru categoria de venituri supuse impozitării aşa cum le găsim în Codul Fiscal. Nu în ultimul rând, am trecut în revista principalele legi care impun (se poate înlocui cu: am analizat principalele reglementări cu privire la) impozitarea veniturilor persoanelor fizice din România, bugetul de stat estimat pe 2013 şi cotele defalcate din impozitul pe venit.

În cadrul celui de-al doilea capitol am prezentat pe rând impunerea veniturilor din salarii şi pe cea a veniturilor din pensii. Aici sunt definite în primul rând veniturile din salarii şi apoi din pensii, iar în cele din urmă este determinat impozitul datorat. În continuare se exemplifică modul de impozitare şi formula generală a calculării impozitului pe salarii şi apoi din pensii.

Capitolul se încheie cu un studiu de caz cu privire la calculul impozitului din venitul din pensii.

Cel de-al treilea capitol, denumit: „Impozitul pe veniturile din activităţi agricole şi independente”, cuprinde caracterizarea generală a impozitelor pe veniturile din activităţi agricole şi activităţi independente, în care este stabilit venitul anual din aceste tipuri de activităţi şi modul în care se face declararea şi plata impozitului. Acestea sunt urmate de regulile generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, dupa care sunt prezentate cheltuielile deductibile şi cele nedeductibile. Un exemplu privind impozitarea veniturilor din activităţi independente incheie acest capitol.

În cel din urmă capitol, sunt definite veniturile din investiţii, veniturile din caştigarea unor premii de la concursuri sau de la jocurile de noroc, precum şi veniturile din alte surse. Am prezentat normele metodologice şi calcularea şi reţinerea impozitului din fiecare categorie de venituri.

Ultima secţiune a lucrării de licenţă este rezervată concluziilor finale, unde am efectuat o sintetizare a concluziilor rezultate în urma analizei pe baza impozitului pe venit în România şi bibliografiei.

Nu în ultimul rând aș dori să mulțumesc, pentru ajutorul acordat, doamnei coordonator, Conf. Univ. Dr. Teodorescu Mihaela, fără de care elaborarea acestei lucrări nu ar fi fost posibilă. Se poate scoate si aceasta frază

Cap. I Aspecte generale privind impunerea veniturilor persoanelor fizice

1.1. Definirea şi clasificarea impozitelor

Impozitele sunt cea mai importantă resursă financiară a statului şi cea mai veche, în ordinea apariţiei veniturilor publice .

În accepţiune generală, impozitele reprezintă o prelevare la dispoziţia statului a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare se face în mod obligatoriu cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie din partea statului. Impozitele, în opinia academicianului Iulian Văcărel reprezintă „o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi juridice la bugetul statului sau la bugetele locale în vederea acoperirii cheltuielilor publice.”

Obligativitatea impozitelor se referă la faptul că plata acestora reprezintă o sarcină impusă, prin lege, tuturor persoanelor fizice şi juridice care realizează venituri indiferent din ce sursă sau care posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datorează impozit. Dreptul de a introduce impozite îl are statul şi el se exercită, de cele mai multe ori, prin intermediul puterii legislative (Parlamentul), iar uneori şi prin organele de stat locale. Parlamentul se pronunţă în legatură cu introducerea impozitelor de stat de importanţă naţională (generală), iar organele de stat locale pot introduce unele impozite în favoarea unităţilor administrativ- teritoriale.