Cuprins
- INTRODUCERE . 3
- Capitolul I. POLITICI FISCALE PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADAUGATA ÎN TĂRILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE SI ÎN ROMÂNIA
- 1.1. Evolutia taxei pe valoare adăugată în tările europene. 4
- 1.2. Cote ale taxei pe valoarea adăugată utilizate în Europa. 6
- 1.3. Evolutia taxei pe valoare adăugată în România în perioada 2002-2007. 7
- Capitolul II. GENERALITATI PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
- 2.1. Caracteristicile principale ale taxei pe valoare adăugată. 10
- 2.2. Sfera de aplicare. Operatiunile impozabile si locul lor. 12
- 2.3. Plătitorii taxei si obligatiile acestora. 14
- 2.4. Baza de impozitare si cotele de impunere. 18
- 2.5. Operatiuni scutite. 20
- 2.6. Faptul generator si exigibilitatea. 21
- 2.7. Deductibilitatea taxei pe valoare adăugată. 23
- Capitolul III. STUDIU DE CAZ LA S.C. AGATIA S.R.L.
- 3.1. Prezentarea generală a societatii. 25
- 3.2. Organizarea activitatii privind taxa pe valoare adăugată. 26
- 3.3. Organizarea contabilitătii privind taxa pe valoare adăugată. 41
- 3.4. Analiza comparativă a evolutiei taxei pe valoarea adaugată . 47
- 3.5. Implicatiile taxei pe valoare adăugată asupra rentabilitătii întreprinderii. 50
- 3.5.1. Taxa pe valoare adăugată în raport cu rezultatele întreprinderii. 50
- 3.5.2. Impactul taxei pe valoare adăugată asuprea situatiei financiar
- patrimoniala a fluxurilor de trezorerie. 54
- 3.5.3. Influenta cheltuielilor de exploatare angajate de taxa pe valoare
- adăugată asupra rezultatelor întreprinderii. 55
- 3.5.4. Influenta TVA asupra lichiditătii si solvabilitătii întreprinderii. 59
- CONCLUZII SI PROPUNERI. 61
- BIBLIOGRAFIE . 63
- ANEXE . 64
Extras din licență
INTRODUCERE
Termenul de impozit provine din latinescul “imponere” (a stabili cu forţa). În pre capitalism cu termenul de impozit erau denumite tot felul de obligaţii către stat, biserică, nobilime, în natură, în muncă şi uneori sub formă bănească. În capitalism s-a pus în evidenţă faptul că impozitele sunt numai acele dări facute în bani pentru acoperirea anumitor nevoi ale statului.
Modelul a fost introdus în Franţa în aprilie 1954, prin instituirea taxei pe valoarea adaugată care înlocuia taxa asupra producţiei şi taxa asupra tranzacţiilor, părintele ei fiind Maurice Laure. Ideea de la care s-a plecat a fost aceea că fiecare participant la producerea şi comercializarea unui produs îi adaugă valoare, iar pentru evitarea impozitări repetate fiecare trebuie să plătească impozit asupra valori adăugate.
Taxa pe valoarea adaugată se înfăţişează deci ca un impozit unic încasat fracţionat din fiecare stadiu al circuitului economic în raport cu valoarea adăugată. Soluţiile tehnice menite să asigure unicitatea impunerii, aşa cum au fost ele constituite iniţial, erau diferite mărfurile livrate la intern şi pentru cele ce fac obiectul comerţului exterior.
Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România la 1 iulie 1993, înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor care s-a comportat de-a rândul ca un impozit universal asupra consumului. Introducerea ei avea să reprezinte una dintre măsurile fundamentale taxa pe valoarea adaugată întreprinse pe linia reformării sistemului fiscal românesc.
În prezenta lucrare am incercat sa abordez principalele aspecte legate de Taxa pe Valoare Adăugată.
În primul capitol intitulat „Evolutia încasărilor din în România si în tările membre ale U.E” cuprinzând informatii referitoare la evolutia taxei pe valoare adăugată atât în România cât si în tările europene dar si o comparatie intre cotele de impunere ale acesteia utilizate în Europa.
Capitolul II l-am denumit „Generalităti privind Taxa pe Valoare Adăugată” si include date legate de caracteristicile principale ale taxei, sfera de aplicare ale acesteia, persoanele impozabile si obligatiile acestora, baza de impozitare si cotele de impunere dar si faptul generator si exigibilitatea.
Capitolul III reflectă modul de aplicare al taxei pe valoarea adaugată prin prisma societătii comerciale Agatia S.R.L. Am analizat, în perioada 2006-2008 influentele pe care taxa pe valoarea adaugata le-a avut asupra lichiditătii înrteprinderii, dar si implicatiile taxei pe valoare adăugată asupra rentabilitătii la nivelul firmei.
Capitolul I
POLITICI FISCALE PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADAUGATA ÎN ROMÂNIA SI ÎN TĂRILE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
1.1. Evolutia taxei pe valoarea adaugată în tările europene
Tările care au introdus taxa pe valoarea adăugată au optat pentru principiul destinatiei dând prioritate ideii de a impulsiona activitatea economică în primul rand , prin consum. Asieta taxei este reprezintată de livrarile de mărfuri către tertii si pentru consumul propriu, achizitiile de bunuri , prestatiile de servicii ,bunuri importate.
Totodata, sunt impozabile si unele operatiuni care pot fii asimilate vânzărilor sau cumpărărilor ca de exemplu: creditul pentru consum, cesiunea de mărfuri si pe un plan mai general, orice tranzactie privind transferul proprietatii unui bun material.
Taxa pe valoarea adăugată se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit:
a) fie asupra valorii adăugate în fiecare stadiu pe care îl parcurge marfa de la producător la cumpărator ;
b) fie asupra pretului de vânzare din stadiul respectiv, obtinându-se astfel taxa asupra pretului de vânzare din care se deduce taxa (calculată în acelasi fel ) aferentă pretului de vânzare din stadiul anterior.
Diferenta rezultată este taxa pe valoarea adăugată aferentă stadiului respectiv. În practica se utilizează cu precădere a doua varianta de calcul.
La baza aplicării taxei pe valoarea adăugată poate sta, în general, fie principiul originii mărfurilor, fie principiul destinatiei acestora.
Taxa pe valoarea adăugată este varsat la bugetul statului de către fiecare întreprindere (care apare în calitate de vanzător) si se suportă de consumatori mărfurilor sau a serviciilor respective o data cu cumpărarea lor. Numarul si nivelul cotelor taxei pe valoarea adăugată difera de la o tară la alta iar în aceiasi tară pot diferi de la o perioadă la alta.
Conținut arhivă zip
- Analiza TVA.ppt
- dec 394.doc
- decont300.doc
- lucrare de licenta.doc
- NIR.doc