Analiza comparativă a patrimoniului cultural al orașelor Iași (România) și Lyon (Franța)

INTRODUCERE

Activităţile turistice sunt diverse acțiuni care sunt condiționate de realizarea în condiţii bune a unei anumite forme de turism. Obiectivele turistice sunt date de orice elemente de ordin natural, economic, social, cultural, antropic si multe altele. Desfăşurarea călătoriei turistice presupune o cerere şi respectiv un consum de bunuri şi servicii specifice, ceea ce antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. De asemenea cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector şi indirect în stimularea producţiei ramurilor participante la construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi de alimentaţie, modernizarea drumurilor, de instalaţii de agrement.

Turismul reprezintă, totodată o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi nu în ultimul rând a celor naturale, altele decât cele tradiţionale.Elemente precum frumuseţea peisajului, calităţile curative ale apelor minerale sau termale, condiţiile de climă, evenimente cultural-artistice, monumente de artă, vestigii istorice sau tradiţia popular, sunt valorificate cel mai bine prin intermediul turismului.

În cazul comercializării acestor resurse în turismul internaţional se asigură un spor de venit, rezultat al costurilor comparative mai mici pe piaţa internă faţă de cea internaţională. Pe lângă efectele asupra economiei regiunilor şi zonelor receptoare de turişti, rezultate din atragerea lor în circuitul de valori, dezvoltarea turismului are consecinţe asupra geografiei , asupra urbanizării şi construcţiei de locuinţe, amenajări de drumuri. De asemenea favorizează, utilizarea pe plan local a diferitelor resurse, a disponibilităţilor de forţe de muncă.

Am ales aceste două regiuni pentru o analiză comparativă deoarece prezintă elemente distincte ale activităţii turistice, infrastructurii precum şi a potenţialului turistic total diferit, și anume orasul IASI(Romania) şi orasul LYON (Franţa), cele doua destinații turistice internaţionale sunt recunoscute de foarte mult timp, din punct de vedere a diversităţii activităţilor turistice (turism balneoclimatic montan, cultural-istoric, sportiv, vânătoare şi drumeţii, agroturism, de afaceri,religios ş.a), şi a bazei materiale puse la dispoziţia turiștilor, a interesului şi originalităţii obiectivelor promovate, a implicării autorităţilor cât şi a potenţialilor sau posibili potenţiali investitori care pot presta anumite servicii, a stării actuale a infrastructurii diferențelor culturale, sunt iată câteva chestiuni prin care se poate realiza o analiză comparativă, prin care cele două regiuni turistice diferă atât de mult şi pe baza acestora se fac cunoscute.

În legatură cu asemănările activităţilor turistice ale celor două regiuni, sunt detaliate activităţi legate de turismul cultural-istoric, pe baza obiectivelor istorice şi cultural tradiţionale cum ar fi palate şi cladiri istorice şi , biserici în stil gotic, baroc, renascentist , cetăţi ţărăneşti, biserici din lemn, din orasele cele două orașe (Iași și Lyon) .

1. ÎNCADRAREA ȘI AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

2.1. Aşezarea geografică a Municipiului Iaşi

Iașul oferă o imagine deosebită și unică prin așezare si peisajele sale. Este pozitionat în zona de contact a Podișului Central Moldovenesc cu Campia Jijiei Inferioare, în lunca si pe terasele râului Bahlui, la 45 – 95 m alt., un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut. Situat in NE țării, în partea central – estică a Moldovei, in bazinele mijlocii ale râurilor Prut și Siret, la intersecția paralelei de 47˚ latitudine N cu meridianul de 27˚ longitudine E, la granița cu Republica Moldova (in E), intre jud. Botoșani (N), Suceava (NV) , Neamț (V si SV) și Vaslui (S și SE), se întinde pe 7 coline , asemenea orasului Roma, cu altitudini care variaza intre 40 m în Lunca Bahluiului și 400 m in Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Tătărași și Galata, având o suprafață de 3.770 ha si o populație de 339.800 de locuitori. Regiunea are un aspect vălurit, şi este cunoscută sub denumirea de Câmpia Moldovei, subunitate a Podişului Moldovenesc, caracterizată tocmai prin această formă de relief, mai joasă, care atinge înălţimi medii de 150 m.