Comuna Ponoare - Studiu de geografie umană și economică

INTRODUCERE

Așezată în partea de nord vest a regiunii Oltenia și în partea de nord a județului Mehedinți, la poalele Carpaților Meridionali, comunei Ponoarele nu i se poate stabili o vechime exactă. Este incontestabil faptul ca Ponoarele face parte din categoria comunelor cu o vechime destul de mare. În această privință date documentare nu avem. Totuși în ajutorul afirmațiilor noastre că această așezare ar exista din timpuri destul de vechi, ne vin o serie de legende a căror legătură cu istoria este destul de strânsă.

Astfel după cum arată legenda prin aceste locuri după ce a construi mănăstirea Vodița (1370-1372) după pierderea acesteia prin ocuparea regiunii Severinului de către regatul maghiar, călugărul greco-sârb Nicodim plecând spre nord-est a poposit pe aceste meleaguri unde pitorescul l-a atras destul de mult, hotărându-se să întemeieze o nouă mănăstire.

Acesta este renumele comunei, pe scurt, fapt care m-a determinat să aleg acest areal drept studiu pentru lucrarea de licență. Pe parcursul lucrării voi prezenta așezarea comunei în teritoriul general al județului Mehedinți, datele despre evoluția populației, contextul socio-economic, urmate de concluziile referitoare la aceste locuri.

Am descoperit informații din diferite surse reprezentate de cărți, ziare, primăria din comună și alte instituții, fotografii, dar nu în ultimul rând de la locuitorii din această zonă. Această lucrare este împărțită în 8 capitole însoțite de informațiile clare amănunțite de multiple subcapitole. În primul capitol este redat istoricul cercetării zonei, urmând al doilea capitol cu reperele poziției geografice, administrativ-teritoriale și limitele fizico-geografice ale acestei comune, urmând ca în capitolul al treilea să prezint caracteristicile geologice, de relief, climă, hidrografie, vegetație, faună și sol. Geodemografia comunei Ponoarele am prezentat-o în capitolul al patrulea. Capitolele cinci și șase cuprind așezările umane și funcțiile economice punând accent pe modul de formare al comunei, dar și specificul așezării rurale. Capitolul șapte cuprinde aspecte sociale din această comună. Ultimul capitol, opt, cuprinde analiza SWOT a comunei. Lucrarea se încheie cu concluzii și bibliografie. Informațiile pe care le-am găsit, au fost prelucrate în tabele, grafice de tip diagramă. Am mers pe teren, pentru a obține cât mai multe informații concise și să cunosc cât mai multe locuri care merită vizitate.

În realizarea lucrării au fost de un real ajutor materialele bibliografice și sprijinul domnului Prof. univ. Braghină Cristian și al doamnei Asist. univ.dr. Oglindoiu Mihaela, cărora țin să le mulțumesc aici

.

CAPITOLUL I. ISTORICUL CERCETĂRILOR

România s-a născut la sat, un tărâm pe care astăzi am ajuns să îl idilizăm. Ne dorim să păstrăm nealterat satul românesc, punând pe un plan secund țăranul și năzuința lui pentru o viață mai bună, în care să se bucure de condiții și oportunități adaptate nevoilor actuale.

În această comună, locurile sunt vechi, datând încă din epoca pietrei, a bronzului sau aramei. Sunt locuri sărace în care omul și-a găsit un adăpost în peșteri sau în păduri. Pe aceste meleaguri au fost găsite câteva obiecte care datează din epoca pietrei șlefuite. Este vorba de două ciocane de piatră. Aceste descoperiri arheologice se păstrează și astăzi, unul este expus la Muzeul „Porțile de Fier” din Turnu Severin și celălalt la muzeul școlii din Ponoare.

Așezările din Geoparcul Platoul Mehedinți, la fel ca majoritatea localităților rurale din România, s-au dezvoltat în mod organic. Aici, omul a reușit să trăiască în comuniune cu natura, găsind un echilibru între a se adapta la condițiile mediului înconjurător și a-și adapta mediul la nevoile sale. Mediul înconjurător a modelat arhitectura, modul de viață și structura interioară a sătenilor, care au ajuns să construiască, să gândească și să trăiască în armonie cu natura. Arhitectura laică și religioasă întâlnită în acest spațiu geografic stă mărturie identității și tenacității locuitorilor. Modernizarea forțată din timpul regimului comunist a transformat categoric satul românesc, și a fisurat legătura dintre om și natură. În ciuda acestui lucru, echilibrul ce a stat la baza lumii rurale poate fi observat în arhitectura vernaculară, în meșteșugurile și tradițiile locale, în ritmul vieții puținilor locuitori rămași.

Comuna Ponoare, situată în sud-vestul României și în partea nordică a județului Mehedinți suprafață încadrată între Munții Mehedinți și Piemontul Getic , prezintă următoarele considerente:

- Zona a prezentat un interes deosebit pentru cercetători geologi, geobotaniști, zoologi, biospeologi.

- Frumusețea și sălbăticia zonei, pădurile alcătuite din esențe diverse conferă particularități de unicat.

- Peisajul este sălbatic și variat.

- Vestigiile istorice dau culoare zonei. Localnicii încă mai păstrează obiceiuri vechi, tradiționale.

- Geoparcul Platoul Mehedinți din care face parte ca suprafață teritorială, se învecinează cu două arii protejate: Parcul Natural Porțile de Fier în sud-vest și la nord-vest cu Parcul Național Valea Cernei-Domogled