Cuprins
- Introducere .5
- 1. Scopul și obiectivele lucrării
- 2. Istoricul cercetărilor
- 3. Date și metodologie
- Capitolul I. Factorii care determină diferențe privind geografia educației .6
- 1. Aspecte demografice 6
- 1.1 Numărul de locuitori și comportamentul demografic ...6
- 1.2 Structura pe grupe de vârstă ...7
- 2. Caracteristici ale așezărilor .10
- 2.1 Accesibilitatea ..10
- 2.2 Dispersia așezărilor .12
- 3. Repartiția unităților școlare ..13
- 3.1 Învățământul simultan ...15
- Capitolul II. Caracteristici ale populației școlare din județul Suceava ..18
- 2.1 Pe nivele de educație ..18
- 2.2 Rata abandonului școlar 22
- 2.3 Absolvenți 23
- Capitolul III. Caracteristici cantitative ale personalului didactic ...24
- 3.1 Pe nivele de educație ..24
- 3.2 Personalul calificat/necalificat ..28
- Capitolul IV. Caracteristici ale distribuției unităților de învățământ .32
- 4.1 Pe nivele de educație ..32
- 4.2 Unități de învățământ autorizate/neautorizate ...35
- 4.3 Unități de învățământ desființate .37
- Capitolul V. Studiu de caz 39
- 5.1 Liceul Tehnologic „Iorgu Vârnav Liteanu” Liteni 39
- Concluzii ...43
- Bibliografie ...45
- Anexe 46
Extras din licență
Introducere
Lucrarea de față prezintă sinteza unor investigații privind educația și formarea tinerilor din județul Suceava, pe baza analizei distribuției unităților școlare, a populației școlare, a traiectoriei absolvenților, a infrastructurii învățământului de stat și privat, a personalului didactic calificat și necalificat, a ratei abandonului școlar, a învățământului simultan, a unităților de învățământ desființate și a celor autorizate și neautorizate.
Scopul lucrării „Disparități privind geografia educației în județul Suceava” este identificarea aspectelor pozitive și negative ce stau la baza educației din acest județ.
Tinerii din zilele noastre numai sunt atrași de instituțiile de învățămant și abandonează școala, iar acest comportament are mai multe cauze, inclusiv accesul dificil și calitatea infrastructurii educaționale și, uneori, chiar a personalului didactic care nu-i influențează într-un mod pozitiv pe viitorii absolvenți și viitorii oameni ai societății.
În epoca în care trăim educația este o condiție a existenței omului și a societății. Pe plan mondial se constată o creștere însemnată a importanței educației, investiția în formarea tânărului și a viitorului adult este principalul factor al progresului social, școala fiind un factor important în procesul educației permanente. Iată o definiție a educației în concepția filosofului german Immanuel Kant: „Educația este activitatea sa de disciplinare, de cultivare, civilizare a omului, iar scopul educației este de-a dezvolta în individ toată perfecțiunea de care este susceptibil”. Termenul „educație” este provenit din limba latină ”educo, educare” și are sensul de a crește, a îngriji etc. Educația disciplinează individul, îl formează pentru viitor în primul rând pentru el ca individ dar și pentru cei ce îl înconjoară. Aceasta este procesul prin care se răspândesc datele și simțirile generațiilor ce vor urma despre cultură și societate.
Istoria învățământului și a educației din județul Suceava, ocupă un loc aparte, în trecut fiind capitala Moldovei. Municipiul Suceava este unul dintre orașele din România în care funcționează toate treptele de învățământ, începând cu învățământul preșcolar până la cel universitar și o rețea școlară care este racordată spre un viitor înfloritor. „Istoria învățământului din Suceava” carte aparținând autorului Gheorghe Giurcă, este dedicată învățământului din județul Suceava și mai ales municipiului Suceava și evoluției acestuia.
Datele utilizate pentru lucrare au ca sursă Ministerul Educației, site-ul www.edu.ro, Institutul Național de Statistică (baza de date Tempo online) și Inspectoratul Școlar Județean Suceava.
Prelucrarea datelor s-a făcut prin programele Excel pentru tabele și grafice, Philcarto și Arc Gis pentru realizarea hărților etc.
De asemenea lucrarea are la bază și documentarea realizată din diverse surse bibliografice amintite anterior.,
Capitolul I- Factorii care determină diferențe privind geografia educației
1. Aspecte demografice
1.1 Numărul de locuitori și comportamentul demografic
Județul Suceava face parte din Regiunea de dezvoltare Nord-Est, învecinându-se la est cu județele Iași și Botoșani, la sud cu județele Mureș, Harghita și Neamț, la vest cu județele Maramureș și Bistrița-Năsăud, iar la nord cu Ucraina. Municipiul Suceava este reședință și totodată cel mai mare centru urban al județului Suceava, fiind localizat în partea central-estică. Acesta la data de 1 iulie 2021 avea o populație de 763.762 de locuitori, situându-se pe locul șapte în rândul celorlalte județe ale României; are această poziție din anul 1992 până în momentul de față. Populația județului este împărțită în 114 unități adiministrativ-teritoriale din care 5 municipii (Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei), 11 orașe (Solca, Siret, Broșteni, Dolhasca, Cajvana, Liteni, Frasin, Salcea, Vicovul de Sus și Milișăuți) și 98 de comune cu 379 de sate. Municipiul Suceava este cel mai populat oraș al județului; județul Suceava avea o populație de 763.762 locuitori în anul 2021, populația după domiciliu din mediul urban al județului era de 223.670 locuitori iar populația rezidentă a județului Suceava din mediul urban era de 254.219 locuitori în anul 2021.
Analizând evoluția populației județului Suceava între anii 1930-2021 putem observa că aceasta a fost ascendentă până în anul 1992 când ajunge la 701.830 locuitori, apoi a devenit descendentă, în perioada 2002-2011, iar ulterior constatăm că populația este din nou într-o continuă creștere ajungând la 763.763 locuitori în 2021(Figura 1.1.).
Bibliografie
Brânduș, C., Cristea, Al. - Județul Suceava, Ed. Academiei, 2013
Giurcă, Gh. - „Istoria învățământului din Suceava”Suceava, 2004
https://insse.ro/cms/
https://www.edu.ro/
https://www.isj.sv.edu.ro/
https://liceuliteanu.ro/
Preview document
Conținut arhivă zip
- Disparitati privind geografia educatiei in judetul Suceava.docx