Factori care Influențează Calitatea Apei Râului Moldova în Aval de Câmpulung Moldovenesc

1. Introducere

Apa reprezintă o importantă materie primă a omenirii, jucând un rol de o impotanţă covârşitoare în viaţa omului. Sunt nenumărate imprejurări în care apa se intersectează sau se confundă cu activitatea omenească fiind regasită pretutindeni unde există viaţă. Poloarea apelor afectează calitatea vieţii la scară planetară. Apa reprezintă sursa de viaţă pentru organismele din toate mediile. Fară apă nu poate exista viaţă. Calitatea ei a început din ce în ce mai mult să se degradeze ca urmare a modificărilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.

Fiind din zona Câmpulung Moldovenesc, am fost fascinat de mic de râul care îmi străbate oraşul şi de calitatea acestuia. Aşa că ca temă de licenţa am ales sa fie “Factori care influenţează calitatea apei râului Moldova în aval de Câmpulung Moldovenesc”

Lucrarea de faţă are ca scop evidentierea factorilor care influenţează calitatea râului Moldova în localitatea Câmpulung Moldovenesc şi aval de aceasta. Lucrarea a fost structurată în patru capitole. Primul capitol sau introducerea face referire la poziţia zonei cercetate şi istoricul cercetărilor. În al doilea capitol voi dezbate factorii fizico-geografici ai bazinului râului Moldova, relieful, clima, hidrologia, vegetaţia si activităţile umane.

În capitolul al treilea am arătat propietăţile fizico-chimice ale apei râului Moldova, ce dizolvă cursul râului şi ce substanţe se întalnesc.

În al patrulea capitol şi cel mai important voi dezbate unii factori care influenţează calitatea apei râului Moldova. Am luat ca factori principali de poluare apele uzate menajere deversate în râu partial epurate în funcţie de localitate, industria extractivă ce se desfaşoară în bazinul Moldovei, haldele de steril şi iazurile de decantare care sunt aplasate pe albiile râurilor sau in vecinătatea acestora (Uzina de preparare Fundu-Moldovei şi Uzina de preparare Tarniţa), cât şi depozitele de deseuri sau reziduri solide (haldele de rumeguş rezultate din prelucrarea lemnului)

Lucrarea a fost realizată sub conducerea domnului Asis. Drd Ludovic-Stefan Kocsis de la Facultatea de Geologie şi Geografie Iaşi căruia ţin să îi mulţumesc pentru întregul sprijin acordat.

1.1 Istoria cercetărilor

Cele mai vechi consemnări despre hidrografia Moldovei, le întalnim în scrierile lui: Herodot, Strabon, Pompeius Mela, Ptolemeu. Dar abia în evul mediu, se poate spune că apar o serie de observaţii la apele din spaţiul Moldovei. În consemnărilor istoricilor ce s-au preocupat de hidronimul Moldova (N. Iorga – 1922, I. Iordan – 1920, B. P. Haşdeu, A. D. Xenopol, C. G. Giurăscu – 1967, Amăriucăi M. 2000 ) sunt redate controversele pe această temă şi se fac referiri asupra apelor Moldovei.

Cea mai plauzibilă teorie privind hidronimul Moldova pare a fi plecat de la termenul săsesc Mulde, asimilat din secolul XIII – XIV sub forma de Molda , similară cu o albie , covată , la care se adaugă un sifix ova, de origine slavă sau poate cumanul uwe – vale , iar de aici numele a trecut la Ţara Moldovei.(Fig.1)

Fig.1 Moldova la cca.1500

În prioada 1359 – 1700, cronicile vremii menţionează mai des unele fenomene de inundaţii şi prezentă morilor de apa.

Astfel, cronicarii Gr. Ureche, M.. Costin si I. Neculce se opresc asupra fenomenelor deosebite ca, inundaţii (1504), secete neobişnuite (1585), dar toţi amintesc mai ales de bogaţia în iazuri si heleştee.

În anul 1700 Stolnicul Cantacuzino prezintă o hartă a Romaniei la Padova Italia în care se regăseşte bazinul Siretului cu afluenţii săi, inclusiv Moldova.

În cercetările izvoarelor istorice privind râul Moldova trebuie să evidenţiem opera lui D. Cantemir – Descripţio Moldaviae, publicată în 1716 (Fig.2), care intr-o hartă extreme de valoroasă peste 800 de toponimice de râuri şi aşezări, lucrarea conţine un capitol special numit Apele Moldovei.