Formarea unei gândiri geografice la elevii din ciclul primar prin studiul disciplinei Geografia

INTRODUCERE

Învățământul a evoluat și va evolua de-a lungul timpului. Sursa globală a conținuturilor învățământului și ale educației este chiar cultura societății. Învatatorul are o sarcină dificilă; aceea de a forma omul pentru viitor.

Transpunerea didactică a conținuturilor învățământului presupune utilizarea unui sistem de operații logice, procedee, tehnici și instrumente pedagogice.

Predarea și învățarea disciplinei Geografia României nu trebuie să fie o povară pentru elev, ci trebuie să devină o plăcere care vine din dorința de cunoaștere.

Învățarea știintelor, în general, ar trebui să fie ca și niște jocuri ale copilariei care trebuie să deschida imaginatia, gândirea și creativitatea elevilor.

În acest sens toate energiile mele s-au centrat asupra cunoașterii în profunzime a nevoilor și trebuințelor școlarilor mei, a stăpânirii unui bagaj de metode și procedee pentru a atinge palierele cele mai sensibile ale gândirii și sentimentelor copiilor.

Geografia nu este numai o știință de informare, care are ca scop de a-i educa pe elevi în spiritul dragostei față de țară, ci are și un rol de formare, creând emoții și sentimente care au puternice influențe în personalitatea acestora.

Studiul proceselor psiho-pedagogice, al schimbărilor ce se produc în gândirea elevilor și totodată în gândirea geografică a acestora, mi-au pus o serie de întrebări, la care am încercat să dau răspunsuri.

Astfel au apărut unele întrebări:

Școlarii mei, nu și-ar forma gândirea geografică mai repede dacă li s-ar arăta o cale mai amuzantă?

Geografia nu devine prin intermediul jocului mai accesibilă?

În urma unui lung șir de întrebări de acest tip am constatat în timp că jocul didactic matematic este o cale prin care majoritatea problemelor mele își găsesc rezolvare.

Am ales ca temă a lucrării mele Formarea unei gândiri geografice la elevii din ciclul primar prin studiul disciplinei Geografia României, deoarece aptitudinea pentru geografie a unui copil nu este un dar rezervat unora, ci depinde aproape întotdeauna de calitatea începuturilor învățării ei.

Am ales ca intrarea în această minunată lume a Geografiei să o realizez prin intermediul jocurilor didactice. Acestea au oferit un cadru propice pentru învățarea activă, participativă, au stimulat inițiativa și creativitatea copiilor.

Ca să reușesc să dezvolt gândirea elevilor, a trebuit să îi învăț să desprindă din diverse obiecte și fenomene separate, legăturile lor interne și să le folosească în explicarea altor fapte și fenomene geografice.

A învăța elevii să gândească geografic înseamnă să-i învățăm să privească fenomenele naturale și sociale în continuă dezvoltare și transformare, să vadă și să înțeleagă legăturile lor interne precum și interdependența dintre ele.

În scopul prezentat, am dorit ca în timpul orelor de Geografie să nu prezint un fapt sau un fenomen separat, ci în contextul din care face parte. Prin această metodă, elevii vor înțelege legătura fenomenelor studiate cu celelalte fenomene, precum și interdependența dintre ele.

Am încercat să demonstrez în această lucrare că principala strategie didactică utilizată în formarea gandirii geografice la copiii școlari este jocul.

În scrierea lucrării de față am utilizat multe lucrări geografice, lucrări de psihologia copilului, manuale, dar și opere literare care înfațișează într-o lumină artistică formele de relief.

Ordinea în care am ales să așez capitolele este una simplă și logică.

Am pornit în primul capitol cu noțiunile introductive, unde este prezentat rolul școlii în educația științifică, scop principal al predării și învățării Geografiei în ciclul primar.

În capitolul al doilea m-am oprit asupra strategiilor didactice și a jocurilor didactice folosite în predarea geografiei la elevii din ciclul primar. Tot în acest capitol am relevat

metodele specifice folosite în cadrul activităților liber-creative cât și în cele de dezvoltare a limbajului.

Capitolul al treilea este și cel care dă titlul lucrării de față. Formarea noțiunilor de geografie nu trebuie văzută ca un scop în sine, ci ca un mijloc de dezvoltare a gândirii geografice a elevilor.

În cadrul acestei etapei am stabilit cadrul cercetării, am formulat obiectivele:

- optimizarea performanțelor școlare prin utilizarea jocului didactic;

- observarea, descrierea și relaționarea elementelor de mediu geografic prin utilizarea jocului didactic;

- cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei prin intermediul jocului didactic

Am prezentat demersul cercetarii experimentale, în care am folosit doua eșantioane de elevi. Am elaborat un test inițial si un test final, dupa care am sistematizat si interpretat rezultatele elevilor la cele doua teste. În final am ajuns la concluzia ca utilizarea jocului didactic a dat roade, confirmând ipoteza noastră.

Materialul grafic reprezintă un sprijin foarte important în explicarea și analiza unor procese sau fenomene geografice.

Scopul acestei lucrări este de a-i face pe elevi să observe, să dezvăluie sensul geografic al obiectelor și fenomenelor și să obțină concluzii pentru activitatea practică.

Sper ca aceasta lucrare sa constituie o mică parte din giganticul edificiu al cunoașterii, oferind o mai bună înțelegere a modului în care va trebui să se îndrepte învățămantul pentru a oferi elevilor o gândire geografică mai consistentă.