Cuprins
- INTODUCERE 4
- Capitolul I. 5
- Poziția geogragică a Subcarpaților Olteniei 5
- Poziția geografică 5
- Capitolul II 7
- Concepte și definiții privind turismul balnear și stațiunile balneare 7
- Capitolul III 12
- Potențialul balneoclimateric al Subcarpaților Olteniei 12
- 2.1. Generalități 12
- 2.2.Geneza apelor minerale 15
- 2.3.Resurse de ape minerale 18
- 3.4. Potențialul climato-turistic 21
- Capitolul IV 29
- Valorificarea resurselor balneoclimaterice 29
- 4.1. Scurt istoric al balneoclimatologiei în Oltenia 29
- 4.2. Studii de caz 31
- Capitolul V 51
- Tratamente practicate în stațiunile balneare 51
- 5.1. Hidroterapia 51
- 5.2. Masajul medical 52
- 5.3. Cultura fizică medicală sau gimnastica medicală 53
- 5.4. Electroterapia 54
- 5.5. Fototerapia 55
- 5.6. Sonoterapia 56
- 5.7. Magnetoterapia 57
- 5.8. Cura de teren, jocurile, excursiile și sportul 57
- Capitolul VI 59
- Analiza SWOT a stațiunilor balneare din Subcarpații Olteniei din punct de vedere turistic 59
- Concluzii 61
- Bibliografie 62
Extras din licență
INTODUCERE
România se înscrie printre țările europene cu un fond balnear remarcabil: 30% din apele termale și minerale de pe continent se găsesc în țara noastră. Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceeași stațiune a factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanțe minerale de cură, precum și de existența în România a tuturor tipurilor de substanțe minerale balneare care pot fi utilizate în întreaga gamă a profilurilor de tratament balneare.
Turismul balneoclimateric este foarte important pentru populație , mai ales în vindecarea unor afecțiuni, dar și pentru relaxare. Subcarpații Olteniei fac parte din categoria arealelor ce cuprind numeroase stațiuni și baze de tratament foarte importante, atât pe plan local, național, cât și pe plan internațional.
Prin intermediul lucrarii“ Potențialul balneoclimateric al Subcarpaților Olteniei” am dorit să evidențiez, mai în detaliu, unele aspecte de luat în seamă în ceea ce privește geneza apelor minerale și potențialul climatic pentru a aduce la cunoștință tuturor care citesc aceată lucrare frumusețea și importanța turismului balneoclimateric din Subcarpații Olteniei.
Pentru realizarea acestei teme a fost necesară cercetarea de laborator, o bibliografie selectivă, hărți ale Subcarpaților Olteniei și nu în ultimul rând cercetarea pe teren care a contribuit foarte mult la elaborarea acestei lucrări.
Structura lucrării a urmărit, principalele elemente care definesc ceea ce a început să de fie denumit, potențial balneoclimateric.
Turismul desfășurat pe teritoriul țării noastre suferă și el de pe urma crizei globale, însă prezintă încă un potențial neexploatat, întrucât nu numai capacitatea financiară a autorităților, cât și lipsa unei infrastructuri adecvate, au condus la o “reclamă” nedorită la adresa lui.
În încheiere doresc să aduc mulțumiri sincere tuturor profesorilor ai Universității Valahia, departamentul de Geografie pentru cunoștințele pe care le-am dobândit în cei trei ani de studiu, dar și celor care într-un fel sau altul m-au ajutat la realizarea acestei lucrări.
Această lucrare a fost realizată sub îndrumarea domnului Conf. dr. Ovidiu-Marcel Murărescu, căruia îi mulțumesc pentru sprijinul acordat.
Capitolul I.
Poziția geogragică a Subcarpaților Olteniei
Poziția geografică
Subcarpații Olteniei fac parte din unitatea geografică a Subcarpaților Getici. Subcarpații Getici se întind între Valea Motrului la vest, Valea Dâmboviței in est, Podișul Getic la sud și cu Carpații Meridionali în partea de nord. Împreună cu Podișul Getic aceștia formează o treaptă de legătură între Carpații Meridionali si Câmpia Romana.
Fig. 1. Poziția geografică a Subcarpaților Olteniei (sursa: www.docslide.net)
În literatura de specialitate, Subcarpații Getici au fost studiați de o suită de cercetători din domeniul Geografiei.
Limitele Subcarpațiilor Olteniei sunt: “în nord limita față de Carpații Meridionali (Munții Vâlcan, Munții Parâng și Munții Căpățânii) este dată de aliniamentul depresiunilor submontane în care se află o serie de localități: Padeș, Tismana, Runcu, Bumbești Jiu, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Polovragi, Horezu, Costești, limita sudică este destul de greu de delimitat, existand aproape peste tot o situație de continuitate între Subcarpații Getici si Podișul Getic; urmărită de la vest la est incepe de la Apa Neagră (pe Motru) și se continuă pe dreapta Tismanei pana la sud de Rovinari (Jiu), Bălteni, după care limita urca pană la Roșia de Amaradia (izvoarele Amaradiei), coboară la Sinești (Olteț) și merge pană la sud de Babeni, iar în partea vestică limita este dată de Valea Motrului care-i desparte de Podișul Mehedinți, limita estică este reprezentată de râul Bistrița Vâlcii”. (Grigor P. Pop, 2000).
În ceea ce privește subdivizarea acestora, putem menționa contribuțiile lui:
- Grigor Pop, care subdivide Subcarpații Getici în două compartimente: Subcarpații dintre Motruași Bistrița Valcii (Subcarpații Olteniei) - fig. 1, respectiv Subcarpații dintre Dâmbovița și Bistrița Vâlcii (partea estică).
- Grigore Posea împarte aceeași unitate geografică în 3 subunități: Subcarpații Gorjului între Valea Motruluiaîn vest și Valea Oltețului înaest; Subcarpații Vâlcii, aflați între Valea Oltețuluiaîn vest și Valea Topologului în est; MusceleleaArgeșului, între Valea Topologului - în vest - șiaValea Dâmboviței, în est.
Din punct de vedere administrativ,aSubcarpații Olteniei se înscriu pe teritoriul aadouă județe: Vâlcea și Gorj.
Bibliografie
***(1983), Geografia României. Geografie fizică, vol. I., Editura Academiei, București;
Adrian Aurel Baltălungă (2008), Turismul în România, Editura Valahia University Press Târgoviște;
Adrian Baltălungă (2001), Geografia turismului, Note de curs, Târgoviște;
Aurelia Stăncioiu (1999), Dicționar de terminologie turistică, Editura Economică, București.
Badea L. (1967), Subcarpații dintre Cerna Oltețului și Gilort. Studiu de geomorfologie, Editura Academiei, București.
Barnea, Elena (1982), Echilibrul termic al organismului uman (microclimatul și sănătatea), Editura Medicală, București;
Berlescu, Elena (1990), Enciclopedia de balneoclimatologie a Romaniei (ed. a II-a), Editura All;
C. Munteanu (2013), Apele minerale terapeutice, Editura Balneară, București
DEX '75 Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Academiei Române;
Dumitrescu Daniela (2008), Metodologia cercetării în geografia Umană- note de curs, Târgoviște;
E. Berlescu (1982), Dicționar enciclopedic medical de balneoclimatologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București.
E. Berlescu (1996), Mica enciclopedie de balneoclimatologie a Romaniei, Editura All București
Elena Berlescu, (1982) Dicționar enciclopedic medical de balneoclimatologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București;
Elena, Voiculescu, M. (2003), Indici și metode cantitative utilizate în climatologie,Editura. Universitară din Oradea, Oradea;
G. Posea (2003), Geografia fizică a României, Editura Fundației „România de Mâine”
Gâștescu, P. Murărescu, Dinu, I. M. Brețcan, P. (2006), Hidrologie generală. Lucrări practice, Editura Transversal;
Glăvan V., (1995), Geografia turismului în România, Editura Fundației „România de Mâine”, București;
Grigor P. Pop (2000), Carpații și subcarpații României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
Istrate Al., Chițescu Mădălina (2006), Mineralogie și petrografie. Caiet de lucrări practice, Editura Cetatea de Scaun;
Loghin V. Murătoreanu G., (2008), Geografie fizică generală, Editura Valahia University Press, Târgoviște;
M. Ielenicz, Ileana-Georgeta Pătru, Mioara Ghincea (2003), Subcarpații României, Editura Universitară, București;
Martonne Emm. (1907), Lucrări geografice despre România, Editura Academiei, București
Melinda Cândea, Florina Bran (2001), Spațiu geografic românesc, Editura Economică;
Melinda Cândea, G. Erdeli, Tamara Simion (2001), Potențial turistic și turism, Editura Universității din București;
Melinda Cândea, Tamara Simion (2006), Potențialul turistic al României, Editura Universitară, București;
Muică Cristina, Sencovici Mihaela, Dumitrașcu C., (2004), Biogeografie - îndrumător pentru lucrări de laborator și practică de teren, Editura Transversal, Târgoviște;
Murgoci Gh. M. (1908), Terțianul din Oltenia, cu privire la sare, petrol și ape minerale, An. Inst. Geol. Rom., Vol. I, București;
Nicolae Teleki, Laviniu Munteanu (2012), Spa turism in România balneo-turistică, Editura Royal Company;
P. Gâștescu, O. Murărescu, P. Brețcan, I. Dinu, (2006) Hidrologie generală - lucrări practice, Editura Transversal, Târgoviște;
P. Gâștescu, P. Brețcan (2009), Hidrologie continentală și oceanografie, Editura Transversal, Târgoviște;
Pascu, M., Stelea, V. (1968), Cercetarea apelor subterane, Editura Tehnică, București;
Pehoiu Gica (2008), Geografia turismului, Editura Valahia University Press, Târgoviște;
Pehoiu Gica, Muică Cristina, Sencovici Mihaela, 2006, Geografia mediului cu elemente de ecologie, Editura Transversal, Târgoviște;
Podani M., Ispas Șt., Dragomir L., (1998), Climatologie și agrometeorologie, Editura Domino, Târgoviște;
Preda, I., Maroși, P. (1971), Hidrogeologie, Editura Didactică și Pedagogică, București;
Pricăjean, A. (1972), Apele minerale și termale din România, Editura Tehnică, București;
Roșu Al. (1967), Subcarpații Olteniei dintre Motru și Gilort, Studiu geomorfologic, Editura Academiei, București;
Tamara Simion (2008), Cartografierea modelului turistic al județului Vâlcea, Editura Transversal, București;
Tanislav D. (2015), România- geografie fizică, Editura Valahia University Press, Târgoviște;
Webgrafie
www.desprespa.ro
www.meteoromania.ro/
www.primaria-baile-govora.ro
www.primaria-calimanesti.ro
www.romanianturism.com
Preview document
Conținut arhivă zip
- Istoricul cercetarii.docx
- Potentialul balneoclimateric al Subcarpatilor Olteniei.docx