Triasicul de tip transilvan din zona Fundu Moldovei, sinclinalul Rarău-Breaza - Carpații Orientali

Scopul lucrării

Scopul acestei lucrări a fost de a pune în evidenţă prezenţa Triasicului de tip Transilvan din Sinclinalul Rarău, mai precis din zona Fundu Moldovei. Subietul tezei de licenţă a fost demarat încă din anul 2001, în urma excursiei geologice intinerante efectuate în zona Câmpulung Moldovenesc (Sinclinalul Rarău-Breaza). Începând de atunci şi până în prezent, pe parcursul mai multor deplasări în teren (2001, 2002, 2003, şi primăvara anului 2004) am colectat numeroase probe paleontologice, în special, dar şi petrografice (cca. 320 de probe) din aproape toate entităţile litostratigrafice ale Mezozoicului.

Pentru teză am ales, în final, studiul Triasicului de tip Transilvan din zona Fundu Moldovei în continuarea cercetărilor efectuate de geologii străini precum K. Paul (1872, 1873, 1876); Walter (1876); Uhlig (1900, 1907); Trauth (1906); dar şi români precum; Atanasiu, (1928); Băncilă, (1941, 1958); Krăutner (1929, 1933); Ilie, (1957) sau de dată mai recentă Popescu, Patrulius, (1967); Mutihac (1968); Turculeţ (1966, 1970, 1971, 1972, 1972 a, 1972 b, 1976, 1976 a, 1979, 1980, 1981, 1983, 1984, 1986, 2000, 2003); Mutihac, lonesi, (1974); Patrulius (1960); Patrulius et al. (1969); Grasu et al. (1971); Dragastan (1974), Săndulescu (1975, 1984).

În urma deplasărilor în teren am prelevat cca. 190 deprobe din olistolitele triasice aparţinând Pânzei Transilvane (cu caracter alohton) din zona Fundu Moldovei (respectiv Pârâul Cailor, Pârâul Timen, blocurile rheţiene din malul drept al râului Moldova, şi un nou punct fosilifer de pe pârâul Făgeţel). Prelucrarea probelor în laboratoarelor departamentului de Geologie-Geochimie a fost destul de dificilă, deoarece s-a făcut doar cu dalta şi ciocanul, rocile fiind dure, unele prezentând diaclaze de calcit, fisuri etc., acestea împiedicând detaşarea completă a fosilelor. În alte situaţii, caracteristicile morfologice nu au fost bine păstrate ceea ce a impus unele rezerve în determinarea specifică a taxonilor. De asemenea, nu am avut condiţii de efectuare a secţiunilor seriate pentru exemplarele de brachipode, în determinarea lor urmând recomandările din lucrarea lui Turculeţ (2004).

Faţă de cercetările anterioare, în urma studiului paleontologic al Triasicului Transilvan din zona Fundu Moldovei am descris 6 taxoni semnalaţi pentru prima dată în această zonă. De asemenea am identificat un nou olistolit fosilifer în valea pârâului Făgeţel din care am colectat mai multe probe reuşind să determin cu certitudine specia Daonella (Lommelella) lommelli Wissm.

În cercetarea regiunii amintite se disting două etape;

- etapa de recunoaştere şi identificare a klippelor aparţinând Triasicului de tip Transilvan în zona Fundu Moldovei, precum şi de prelevare a probelor din klippele identificate.

- etapa de prelucrare şi determinare a elementelor faunistice prelevate din klippele ce fac dovada prezenţei Triasicului Transilvan în zona Fundu Moldovei. Această etapă de determinare a speciilor faunistice s-a desfăşurat în laboratoarele catedrei de Geologie-Paleontologie.

Concomitent, s-a avut în vedere descoperirea a noi puncte fosilifere prin cartarea geologică care s-a făcut pe pârâurile din zonă.

Istoricul cercetărilor geologice

Primele informaţii despre geologia zonei sunt menţionate în jurnalele de călătorie ale unor cercetători străini. Astfel, Lillienbach (1834- fide Turculeţ 1971), Hauer şi Alth (1858-fide Turculeţ), Andrian (1859-fide Turculeţ ) consemnează date privind petrografia şi rocile utile din regiune. Alth (1848- fide Turculeţ) face un inventar al apelor minerale din Bucovina, iar Herbich (1854- fide Turculeţ) descrie principalele minerale din Bucovina.

Primele studii de detaliu sunt datorate lui Paul (1874). Pe baza observaţiilor efectuate a întocmit prima lucrare monografică şi o hartă geologică a regiunii. Din punct de vedere structural, cercetătorul a împărţit Carpaţii Nordici în trei zone, care s-ar suprapune peste marile unităţi structural-tectonice de astăzi:

- zona masivului cristalin (fundamnetul cristalin al pânzelor bucovinice) ;

- zona marginală nord-estică (sinclinalul Rarău-Breaza);

- zona gresiei carpatice (zona flişului).