Valea Râmnicului - Depresiunea Bisoca-Neculele - Studiu fizico-geografic

Această lucrare încearcă să evidențieze trăsăturile caracterisitce ale văii Râmnicului Sărat, în amonte de Jitia. În lucrare sunt cuprinse elementele care evidențiază specificul fizico-geografic a uneia dintre văile din cuprinsul Subarpaților Curburii, zonă unde am copilărit; prin urmare, îmi este cunoscut destul de bine arealul respectiv, reprezentat de Valea Râmnicului, Depresiunea Biscoa-Neculele.

Scopul principal al lucrării este pe de o parte conturarea unei imagini cât mai complete privind peisajul geografic al regiunii, iar pe de altă parte, explicarea caracteristicilor generale ale fiecărui element al ansamblului fizico-geografic.

Structura lucrării de licență cuprinde două părți, fiecare parte având capitolele sale. Prima parte cuprinde aspectele de ordin general legate de localizarea arealului, limitele și unitățile de relief ale depresiunii, precum și cadrul natural și câteva aspecte despre implicațiile morfogenetice și morfodinamice.

Cea de-a doua parte cuprinde analiza propriu-zisă a arealului, așadar, aspecte geologice, caracteristicile reliefului, aspecte climatologice, hidrologice, de vegetație, faunistice, dar și aspecte ale solului. Această parte conține mai multe hărți realizate în programul ArcMap 10.1, hărți care produc o îmagine mai detaliată a zonei studiate. S-a început cu harta poziției geografice, care este cuprinsă în prima parte a lucrării; apoi au continuat harta geologică, harta reliefului, urmată de harta hipsometrică, apoi de harta densității fragmentării reliefului și harta pantelor, harta climatică, harta hidrografică, precum și harta vegetației și harta solurilor.

Din punctul de vedere al metodologiei, aceasta a fost realizată prin parcurgerea următorilor pași: documentare bibliografică, observații pe teren și redactare. Astfel, au fost culese informații atât din cercetările unor autori, cât și din observațiile proprii pe teren. De asemenea, observațiile pe teren au fost susținute de fotografii care ilustrează în mod explicit caracteristicile arealului.

Majoritatea informațiilor provin din lucrări ce privesc arii mai extinse, deoarece sunt puține cercetări ce analizează Valea Râmnicului în mod special. Așadar, pe baza consultării

5

acestora, dar mai ales a cercetărilor și observațiilor personale, voi încerca să realizez o imagine geografică cât mai reprezentativă a regiunii studiate.

Îi mulțumesc domnului conferențiar universitar doctor Ene Marian pentru sprijinul și atenția acordată fără de care nu aș fi putut duce la bun sfârșit această lucrare.

2. Istoricul cercetărilor

Bazinul Râmnicului Sărat are o mare desfășurare, fiind suprapus pe trei mari unități de relief: unitatea carpatică, unitatea subcarpatică și unitatea de câmpie, ceea ce a reprezentat un interes deosebit pentru cercetători, atât pe întregul bazin cât și separat în unități. La nivelul arealului prezentat nu au fost realizate cercetări specifice.

Așadar, evoluția dinamică a reliefului al bazinului hidrografic Râmnicu Sărat fost studiată în mod special de Ene Marian în lucrarea intitulată Bazinul hidrografic Râmnicu Sărat. Dinamica reliefului în sectoarele montan și subcarpatic, publicată în anul 2004. De asemenea, Ene Marian evidențiază particularități asupra dinamicii versanților în lucrarea de seminar din 2002, intitulată Dinamica versanților în sectorul subcarpatic al Râmnicului Sărat. Alți autori precum Victor Tufescu, Vintilă Mihăilescu, Mihai Ielenicz au contribuit la aprofundarea cunoștințelor reliefului legate de acest bazin. Relieful carstic specific arealului a fost evidențiat cu precădere în lucrarea lui Horia Grumăzescu, Forme de relief carstic în masivul de sare din depresiunea „Între Râmnice”, în anul 1960.

Cunoștințele geologice au fost evidențiate atât de către Ene Marian, cât și de Ștefan Mateescu în lucrarea Cercetări geologice în partea externă a Carpaților români. Districtul Râmnicul Sărat, din anul 1927. Alți autori care au oferit informații legate de geologie sunt: Vasile Mutihac, Nicolae Oncescu și Gheorghe Bâgu.

Mihai Ielenicz (1973) evidențiază în lucrarea Regionarea geomorfologică a Carpaților de Curbură, depresiunea Bisoca-Neculele, explicănd procesele geomorfologice existente.

Octavia Bogdan, Elena Mihai și Elena Teodoreanu abordează în lucrarea Clima Carpaților și Subcarpaților de Curbură dintre Teleajen și Slănicul Buzăului (1974) aspectele climatologice caracterisitce Depresiunii Bisoca-Neculele.

6

N. Al. Rădulescu oferă informații hidrografice pentru Valea Râmnicului în lucrarea Vrancea. Geografie și umană, publicată în anul 1937. De asemenea, au mai contribuit cu informații referitoare la bazinul hidrografic al Râmnicului Sărat și V. Trufaș, M. Ielenicz și M. Pascu.

Maria Pătroescu a studiat flora și fauna din regiunea subcarpatică în lucrarea Subcarpații dintre Râmnicu Sărat și Buzău. Potențial ecologic și exploatare biologică, publicată în anul 1996, referindu-se și la Valea Râmnicului Sărat.