Optimizarea Procesului Tehnologic de Întreținere Tehnică Zilnică a Autovehiculelor în Brigada Mobilă Operativă 1002

Domeniu: Mecanică

Conține 3 fișiere: doc

Pagini : 89 în total

Cuvinte : 20653

Mărime: 212.60KB (arhivat)

Publicat de: Mihaela-Diana Diaconu

Puncte necesare: 10

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Sergiu Meriacri

MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL MILITAR AL FORŢELOR ARMATE CATEDRA TEHNICĂ MILITARĂ

Descarcă acum

1.Introducere 7
2. Partea teoretica 8
2.1 Tipurile de întreţineri tehnice şi reparaţii primite în Forţele Armate 8
2.2 Organizarea şi tehnologia procesului de întreţinere tehnică zilnică
autovehiculelor 22 2.3 Diagnosticarea stării tehnice autovehiculelor la întreţinerile tehnice 28 2.4. Modul general de organizare a sistemului de testare 42
3. Partea de calcul 47
3.1. O scurtă caracteristică tehnică şi construcţia autovehiculului
ZIL- 131 47
3.2.Datele statistice a termenilor de cercetare şi componenţa
lucrărilor la ÎTZ a autovehiculelor ZIL – 131 51
3.3 Prelucrarea procesului tehnologic la autocamionul ZIL – 131 56
3.4.Normarea tehnică a volumului de lucru la întreţinerea tehnică zilnică 61
4. Proiectarea sectorului de sudare 65
4.1 Calculul îmbinărilor de sudare a sarcinilor axiale la diferite eforturi 65
4.2.Arc de sudură automată şi semiautomată 68

1. INTRODUCERE

În toate unităţile militare, indiferent de numărul de autovehicule în funcţiune inclusiv şi care se află la păstrare se amenajează parc de autovehicule, mărimea şi extinderea lui fiind conform numărului de autovehicule după state.

Existenţa parcului permanent de autovehicule asigură condiţiile necesare pentru întreţinerea, repararea şi păstrarea maşinilor.

Chiar în cazul unui parc permanent incomplet amenajat şi utilat, aceste condiţii sânt mult mai bune faţă de cele existente într-un parc de campanie.

La alegerea locului de dispunere a parcurilor permanente, când acest lucru este posibil, o atenţie deosebită trebuie acordată terenului. Aceasta trebuie să fie cât mai plan, să fie tare, să asigure mascarea naturală să fie aşezat în apropierea unei surse de apă, iar până la nivelul apelor subterane să fie minimum 3 m pentru a se putea instala rezervoare subterane sau construi depozite semi-îngropate. De asemenea, locul viitorului parc permanent să fie ales în apropierea căilor de comunicaţie, iar suprafaţa de teren să asigure amplasarea corespunzătoare a elementelor parcului şi să permită scurgerea naturală a apei.

Un element foarte important al parcurilor sa dovedit a fi staţia de acumulatoare. Orice autovehicul fără acumulator e o simplă bucată de metal şi alte materiale, deci acumulatorul este inima autovehiculului, respectiv staţia de acumulatoare o putem compara cu un cabinet de hirurgie.

Datorită cercetării materialelor deja existentelor staţii de acumulatoare eu am decis să modernizez unele aspecte în ceea ce priveşte dizainul interior al staţiei, formând în aşa mod un ansamblu de comodităţi la întreţinerea, repararea şi punerea în exploatare a bateriilor acumulatore.

2. PARTEA TEORETICĂ

2.1 Tipurile de întreţineri tehnice şi reparaţii primite în Forţele Armate

Pentru exploatarea corectă a autovehiculelor este necesar de utilizat sistemul preventiv - planificat de întreţinere tehnică şi reparaţii, care este redat în planul anual şi lunar de exploatare a autovehiculelor în unităţile militare. Aceste planuri se întocmesc pentru avertizarea defecţiunilor probabile pe timpul exploatării, precum şi amplasarea autovehiculelor la întreţinere tehnică şi reparaţie.

Toate tipurile de întreţinere tehnică a autovehiculelor se execută în volumul dat de operaţiunile reglementate şi enumerate, aplicabile pentru fiecare tip şi marcă de autovehicul în parte, conform reglementărilor date de uzina producătoare sau dispoziţiunilor la întreţinere tehnică a autovehiculelor. Este categoric interzis de micşorat volumul de lucru şi ordinea executării operaţiunilor la întreţinerea tehnică a autovehiculelor în cazul înrăutăţirii calităţii întreţinerilor tehnice.

Operaţiunile de întreţinere tehnică se execută cu verificări preliminare sau fără ele. Metoda de bază este verificarea de control şi este bazată pe diagnosticarea tehnică a autovehiculelor.

Întreţinerile tehnice contemporane a autovehiculelor trebuie să asigure pregătirea tehnică permanentă, siguranţa în circulaţie, rulajul reglementat între reparaţii, înlăturarea defecţiunilor probabile, care duce la uzura înainte de termen sau defectarea agregatelor, consumul minimal de carburanţi, lubrifianţi şi alte materiale de exploatare.

Babusenco S.M. „Proiectarea întreprinderilor de reparaţie”. – М.: Colos, 1981.

Cerepanov S.S. „Sistema complexă de întreţinere tehnică şi reparaţie a autovehiculelor”. – М. 1985.

Smelov A.P. „Proiectarea tezelor de curs şi de licenţă la reparaţia autovehiculelor”. – М. Colos, 1984.

Napolschii G.M ”Proiectarea tehnologică a întreprinderilor auto şi staţiilor de întreţinere tehnică”. – М.: Transport, 1985.

Poluian А.G. „Indicaţii metodice pentru argumentarea variantelor optimale a locului de muncă”– Zernograd, АЧИМСХ, 1983.

Normelor de timp la executarea reparaţiei capitale pentru întreprinderile specializate. Autocamionul GAZ-53A – М.: 1977.

Ananasenco А.V. „Proiectarea întreprinderilor auto”. – KIEV.: Şcoala superioară, 1981.

Poluian А.G. Indicaţiile metodice pentru elaborarea graficului ciclului recondiţionării (reparaţiei) pieselor” – Zernograd, АЧИМСХ, 1983.

Petrov Iu.N. „Bazele reparaţiei autovehiculelor”. – М.: Colos, 1972.

Melnicov F.I.. „Indicaţii metodice la argumentarea economică a tezelor de licenţă la reparaţia autovehiculelor”. Zernograd, 1992.

Malâşev G.A.”Teoria procesului de reparaţie a autovehiculelor”. М.: Transport, 1977.

Şadrâcev V.A. „Bazele tehnologiei de consturire şi reparaţie a auto camioanelor”. – М.: Maşinostroenie, 1976.