Cuprins
- INTRODUCERE . 5
- LISTA ABREVIERILOR 7
- LISTA FIGURILOR 8
- LISTA TABELELOR 10
- PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE ... 11
- CAPITOLUL 1 MORFOLOGIA APARATULUI GENITAL LA CĂȚEA ȘI PISICĂ ... 12
- 1.1 Morfologia aparatului genital la cățea 12
- 1.2 Morfologia aparatului genital la pisică ... 14
- 1.3 Fiziologia aparatului genital la carnivore ... 17
- 1.3.1 Fiziologia aparatului genital la cățea . 17
- 1.3.2 Fiziologia aparatului genital la pisică 18
- CAPITOLUL 2 GESTAȚIA .. 20
- 2.1 Gestația la cățea ... 20
- 2.2 Gestația la pisică .. 22
- CAPITOLUL 3 DESCRIEREA CADRULUI ORGANIZATORIC . 24
- PARTEA A II-A CONTRIBUȚII PROPRII . 26
- CAPITOLUL 4 OBIECTIVELE STUDIULUI . 27
- 4.1 Scopul .. 27
- 4.2 Condiții experimentale . 27
- 4.3 Materiale și metodologia cercetării .. 27
- CAPITOLUL 5 FRECVENȚA AFECȚIUNILOR GINECOLOGICE . 30
- CAPITOLUL 6 INTERVENȚII GINECOLOGICE DE CONVENIENȚĂ . 37
- 6.1 Intervenții ginecologice de conveniență la cățea . 37
- 6.2 Intervenții ginecologice de conveniență la pisică 40
- CAPITOLUL 7 TRATAMENTUL ÎN INTERVENȚIILE DE CONVENIENȚĂ LA CĂȚEA ȘI PISICĂ ... 45
- 7.1 Tratamentul în tumori .. 45
- 7.1.1 Tratamentul în tumori la cățea, exereza 46
- 7.1.2 Terapia procesului tumoral la pisică . 49
- 7.2 Tratamentul în piometru .. 51
- 7.2.1 Tratamentul în piometru la cățea ... 53
- 7.2.2 Tratamentul în piometru la pisică .. 56
- 7.3 Tratamentul în prolapsul vaginal (ptoza vaginală) .. 59
- 7.3.1 Tratamentul în prolapsul vaginal la cățea . 59
- 7.2.2 Tratamentul în prolapsul vaginal la pisică 63
- CAPITOLUL 8 OBSERVAȚII PRIVIND BOALA POSTOPERATORIE .. 65
- CONCLUZII .. 68
- BIBLIOGRAFIE 70
Extras din licență
Introducere
Printre primele animale domesticite de către om este și câinele. Câinele domestic (Canis lupus familiaris) este una din subspeciile lupului cenușiu, este un mamifer carnivor din familia canidelor, folosit la cele mai diverse acivități: de pază, de vânătoare, de companie, îndrumători pentru oamenii orbi, etc. Există sute de rase de câini împărțite în mai multe grupe în funcție de caracteristici și utilitate. Rasele cunoscute azi au fost create de crescători profesioniști prin selecții riguroase, menite să conserve sau să accentueze anumite caracteristici fiind utili oamenilor în cele mai variate domenii, în dezavantajul scăderii rezistenței naturale.
Pisica domestică, pisica de casă sau mâța (Felis catus sau Felis silvestris catus) este un mamifer carnivor ce aparține familiei Felidae, subfamilia Felinae. În prezent este cel mai cunoscut și popular animal domestic în toată lumea, traiește alături de oameni de peste 9.500 de ani, numărul lor este estimat la aproximativ 600 milioane de exemplare.
În ultimul timp, operațiile de sterilizare a femelelor au devenit mult mai frecvente datorită creșterii numărului animalelor de companie și necesităților de adaptare a acestora la viața de apartament, pentru a deveni mai sociabile, precum și pentru controlul populației câinilor comunitari. În perioada de împerechere animalele își modifică comportamentul, devin mai agitate, chiar agresive, influențând negativ viața socială a omului fapt pentru care tot mai mulți proprietari de animale solicită aceste intervenții chirurgicale pentru a evita neplăcerile cauzate de modificările temperamentale ale animalelor. Tratamentele hormonale de stopare a căldurilor la femele măresc probabilitatea apariției unor infecții ale uterului cum sunt piometrul și metritele. Sterilizarea cît mai precoce a femelei, de preferință înainte de pubertate sau între primul și al doilea ciclu are efecte benefice privind profilaxia metropatiilor și a tumorilor mamare. Dintre tumorile mamare, cele de natură malignă sunt într-un procent mai mare prezente la cățea față de pisică. Spre deosebire de cățelele nesterilizate, cele sterilizate înainte de primele călduri care apar la 7-8 luni au un risc de cancer mamar cu mult mai redus față de cele sterilizate după primele călduri. În concluzie se poate
afirma că pentru sănătatea femelei cel mai bun lucru este să fie sterilizată chirurgical înainte de primul ciclu, în cazul în care nu va fi folosită la reproducție. În caz contrar, femela va fi lăsată să se reproducă începând cu cel de al doilea ciclu urmând sa fie sterilizată chirurgical în momentul în care se dorește încetarea activității de reproducere. Metodele de sterilizare chirurgicală sunt metode definitive, ireversibile.
PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE
Capitolul 1 MORFOLOGIA APARATULUI GENITAL LA CĂȚEA ȘI PISICĂ
Organele genitale femele îndeplinesc funcția de reproducere și sunt următoarele: ovarele sunt cele două glande sexuale care produc celulele sexuale feminine - ovulele. Acestea trec în tubele uterine (denumite și trompe uterine, salpinxuri sau oviducte), unde se produce fertilizarea. De aici, oul fertilizat ajunge în uter, principalul organ al gestației. Uterul asigură dezvoltarea oului fecundat până devine făt. Uterul se deschide în vagin, organul prin care fătul este expulzat la naștere. Totodată, vaginul reprezintă organul copulator feminin. Este continuat de vestibulul vaginal care este bine reprezentat la mamiferele domestice. Se deschide la exterior prin vulvă, care reprezintă partea externă a organelor genitale feminine. Glandele mamare sunt formațiuni dependente endocrine de activitatea aparatului genital femel, care produc laptele necesar dezvoltării postnatale a puilor (Ferat-Postolache A., - 2004).
1.1 Morfologia aparatului genital la cățea
Aparatul genital la cățea (fig.1) se găsește situat în partea posterioară a cavității abdominale și în cavitatea pelvină.
Ovarele sunt așezate la nivelul vertebrelor lombare III și IV, înapoia rinichilor. Ovarul este mic, de culoare gri-roșcat, acoperit în totalitate de bursa ovariană (Coțofan V., 1999).
Oviductele au o lungime de 6 - 10 cm, înconjoară ovarul, deschizându-se în vârful cornului uterin.
Uterul la cățea este de tip bicornis septalis și se găsește în cavitatea abdominală.
Coarnele uterine au o lungime de 15 - 25 cm, sunt rectilinii, unite la bază în formă de “U”, printr-un ligament scurt (Ivana F., 1993).
Corpul uterin este scurt (3 - 4 cm), iar cervixul are formă cilindrică, proeminând în vagin și este lipsit de floare involtă.
Vaginul are cam 5 - 10 cm, mucoasa acestuia formează numeroase pliuri longitudinale, iar glandele Gärtner lipsesc.
Bibliografie
1) Bîrțoiu A., 2004. Tratat de reproducție la animale. Editura ALL. București.
2) Burtan L.C., 2009. Tumorile mamare la canine. Editura Tehnopres, Iași.
3) Cernescu H., 2004. Ginecologie veterinară. Editura Cecma Prtener, Timișoara.
4) Ciobanu S., 2009. Propedeutică chirurgicală și anesteziologie. Editura Performantica, Iași.
5) Ciudin E., 2000. Pisicile, creștere și patologie. Editura Moldogrup, Iași.
6) Constantin N., și col., 2000. Fiziologia animalelordomestice. Editura Coral Sanivet, București. 7) Coțofan V. și col., 1999. Anatomia animalelor domestice. Vol., I, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara.
8) Drugociu Gh. Și col., 1977. Patologia reproducției și clinică obstetricală. Editura Didactică și Pedagogică București.
9) Drugociu D., 2001. Reproducție, Însămânțări Artificiale și Ginecologie Veterinră. Editura Venus, Iași.
10) Drugociu D., 2009. Bolile obstretical-ginecologice la animale. Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
11) Dumitrescu I. și col., 1976. Reproducția animalelor domestice. Editura Didactică și Pedagocică, București.
12) Ferat-Postolache A., 2004. Anatomie veterinară: splanchnologie. Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2004;
13) Gheție Vasile, 1967. Anatomia animalelor domestice. Editura Didactică și Pedagogică București.
14) Groza I., Morar I., 2004. Andrologie veterinară. Editura Gryphon, Brașov.
15) Groza I., Muntean M., 2002. Elemente de fiziologia reproducției la animale. Editura Genesis Tipo Cluj-Napoca, ediție revizuită, 2002.
71
16) Groza I. și col., 1998. Obstretica - Andrologia, fiziologică și patologică la câine. Editura Genesis-Tipo, Cluj-Napoca.
17) Ivana F., Ivana S., 1993. Ghid felin. Editura Ceres, București.
18) Lesbouyries G., 1949. Reproduction dea mammiferes domestiques, Vigot freres, Paris.
19) Lunca N. și col., 1964. Reproducția animalelor domestice, Editura Agro-silvică, București.
20) Mialot J.P., 1984. Pathologie de la reproduction chez les carnivores domestiques. Editura de Point Veterinaire.
21) Oprean O. Z., 1998- Morfopatologie generală veterinară- Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
22) Năstasă Valentin, 2005- Farmacologie veterinară- Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
23) Roșca P., 2004. Reproducția animalelor domestice, fiziologie și patologie, Editura Tehnopres, Iași.
24) Runceanu L., 1995. Reproducție și patologia reproducției, curs USAMV, Iași.
25) Runceanu L. și col., 2001. Reproducție, obstretică și andrologie clinică, Editura Venus, Iași.
26) Seiciu Fl. și col., 1977. Terapia chirurgicală a aparatului genital și a glandei mamare. Editura Ceres, București.
27) Seiciu Fl. și col., 1987. Reproducția normală și patologică la animalele domestice. Vol.1-2, Editura Ceres, București.
28) Vulpe Vasile, 2002. Semiologie general. Tipografia PIM, Iași.
29) Vulpe Vasile, 2003. Semiologie special. Tipografia PIM, Iași.
30) http://www.collie-online.ro/repro/index.html
Preview document
Conținut arhivă zip
- Observatii asupra interventiilor de convenienta asupra femelelor carnivorelor de companie.pdf
Alții au mai descărcat și
INTRODUCERE Afecţiunile renale ocupă un loc important în patologia pisicilor, reprezentând una din principalele cauze de prezentare pentru...
Toxoplasmoza – Sporozooza sistemica,produsa de protozoarul diheteroxen Toxoplasma gondii ,ce afecteaza mamiferele, pasarile si omul; boala,...
Zoonoza cosmopolita, cu manifestari clinice grave la om si asimptomatica la animale omnivore,rozatoare si carnivore, trichineloza are...