Cuprins
- Motto
- Argument
- 1. Capitolul I – MIGRENA.7
- 1.1 Etimologie.7
- 1.2 Istoric.7
- 1.3 Definiţie.8
- 1.4 Clasificare.8
- 2. Capitolul II – MEDICAMENTE: PROFILUL FARMACOLOGIC.11
- 2.1 Fiziopatologie.11
- 2.2 Tratament.18
- 2.3 Baze fiziopatologice.19
- 2.4 Baze farmacologice.21
- 2.5 Tratamentul crizei de migrenă.24
- 2.6 Profilaxia migrenei severe.32
- 3. Capitolul III – PRODUSE FARMACEUTICE (tabele).37
- 3.1 Ibuprofen.37
- 3.2 Paracetamol Sinus.38
- 3.3 Propanolol.39
- 3.4 Verapamil.40
- 3.5 Aspirin.41
- 3.6 Osetron.42
- Concluzii.43
- Bibliografie.45
Extras din licență
Motto:
Ai grijă de gândurile tale pentru că se vor transforma în vorbe.
Ai grijă de vorbele tale pentru că se vor transforma în fapte.
Ai grijă de faptele tale pentru că se vor transforma în obiceiuri.
Ai grijă de obiceiurile tale pentru că se vor transforma în
caracterul tău.
Ai grijă de caracterul tău pentru că el va influenţa destinul
tău.viaţa ta.
Frank Outlaw
ARGUMENT
Migrena este o hemicranie recurenţială, adesea pulsatilă, cu foto şi fonofobie şi cu fenomene disautonomice (greţuri, vărsături), însoţită sau nu de aură.
Aura precede atacul migrenos şi este reprezentată prin: simptome vizuale (fosfene, scotoame, deformarea imaginilor cu contururi în zigzag, ambliopie), vestibulare (vertij), paloare facială, afazii tranzitorii, oftalmoplegii şi hemiplegii au hemipareze tranzitorii.
Migrena (numită de asemenea durere de cap sau cefalee) poate dura de la 2 ore până la 4 zile. Afectează foarte multă lume, atât femei cât şi bărbaţi, dar cel mai mare procent îl reprezintă femeile - 75%.
Migrenele au particularităţi ce le deosebesc de celelalte forme de dureri de cap, si anume: apar periodic, aproape întotdeauna cuprind doar o jumătate a capului, fiind asociate cu fenomene oculare şi vegetative.
Fac parte din grupul durerilor de cap cauzate de tulburări ale dinamicii vaselor de sânge.
CAPITOLUL I
MIGRENA
Etimologie.
Limba greacă : emi – cranion (emi = jumătate; cranion = craniu).
Limba latină cultă: hemicranium.
Limba latină vulgară : migrana.
Limba franceză – denumirea medicală: migraine.
Omonime:
1. Botanică = rodie (moluscum gramineum) arbore din ţările calde cu fruct de mărimea unui măr şi coajă granulată ce are în interior seminţe (grain) cristalizate şi care la coacere crapă şi expulzează brusc seminţele;
2. Militar = grenadă.
Istoric
Se apreciază după informaţia istorică că omenirea se confruntă de aproape 4 mii de ani cu acest gen de cefalalgie iar speranţa de vindecare a evoluat de la supranatural la ştiinţă, de la magie la medicină. Este consemnată în civilizaţia sumeriană egipteană şi Maya precolumbiană ca o durere severă de cap (ocupat de demon). Arheologic unele cranii descoperite, aparţinând acestei etape istorice, prezentau trepanaţii, sugerând încercările de a scoate demonii şi eventual începuturile neurochirurgiei primitive. De asemenea, erau utilizare în această etapă şi practicile exorciste.
Hipocrate (sec. III înainte de Hristos) a adus migrena în domeniul ştiinţei, stabilind că agenţii care o produc nu sunt supranaturali, ci naturali. Aretaersis din Capadochia (sec. II al erei noastre) face o descriere fidelă a hemicraniei periodice, cu greţuri şi vărsături.
Galien (sec II) emite ipoteza umorală a bilei negre, cu efecte cerebrale, iar mai apropiate şi mai detailate sunt cercetările din sec. XIX, efectuate de Tissot, Charcot (el însuşi migrenos), Lassègue şi Trousseau care sesizează factorul vascular implicat în migrenă.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Farmacoterapia Migrenei.doc