SIDA

INTRODUCERE

Potrivit ierarhiei nevoilor umane în concepţia lui A. Maslow, acţiunile umane au toate ca scop satisfacerea unor trebuinţe. Nesatisfacerea unei trebuinţe la nivel individual generează apariţia unei probleme umane. Când nesatisfacerea unei trebuinţe afectează o populaţie numeroasă, avem de-a face cu o problemă socială. Astfel de probleme sunt: foametea, precaritatea stării sanitare, sărăcia, analfabetismul, delicvenţa, excluziunea socială a persoanelor cu handicap şi a persoanelor infectate şi afectate de virusul HIV şi orice formă de discriminare existentă în societate.

Dacă în trecut categoriile de persoane vulnerabile erau în sarcina bisericilor, astăzi, în societatea modernă, dezvoltarea tehnologiei, a diviziunii muncii şi a complexităţii raporturilor interumane, au dus la realizarea şi dezvoltarea asistenţei sociale ca profesie centrată pe trebuinţele şi problemele umane.

Printre grupurile vulnerabile de care se ocupă asistenţa socială, se numără şi persoanele infectate şi afectate de HIV/SIDA. Problematica HIV/SIDA s-a identificat ca problemă socială după 1990 în România şi rămâne în actualitate datorită specificului ei pe de o parte în rândul copiilor şi pe de altă parte, a deznodământului tragic al bolii.

Percepţia existenţă atât la nivel social cât şi individual, este că a fi infectat cu HIV este o ruşine. Această mentalitate derivă din lipsa de informare a fiecăruia dintre noi şi din nivelul educaţional al fiecărei persoane. Lipsa de informare creează un sentiment de teamă faţă de cel infectat HIV şi ne îndeamnă adesea la acţiuni ilogice, ostile, faţă de cel în suferinţă, indiferent de relaţia pe care o avem cu cel infectat.

Informarea noastră trebuie să plece de la faptul că orice persoană seropozitivă este înainte de toate om, deci trebuie să se bucure de toate drepturile omului, şi anume: dreptul la circulaţie liberă, la asistenţă medicală, la educaţie, la muncă, în concordanţă cu capacitatea sa. Nimeni nu are dreptul de a restrânge libertatea sau drepturile persoanei din simplul motiv că sunt infectate HIV, oricare ar fi naţionalitatea, sexul sau orientarea lor sexuală.

Cea mai cumplită traumă, atât psihică cât şi socială, a persoanelor infectate şi afectate de HIV/SIDA, este faptul că sunt etichetate, stigmatizate de către membrii societăţii în care trăiesc. Alimentată de frică şi prejudecăţi, imaginea persoanelor cu HIV într-o colectivitate este mult modificată şi duce la pierderea identităţii persoanei infectate, la scăderea stimei de sine. În lume, problematica HIV/SIDA a fost exacerbată, mai ales datorită stigmatizării din punct de vedere social.

Comportamentul sexual haotic, uneori inconştient al unora din prietenii mei şi a multor adolescenţi şi tineri în general, m-a condus la alegerea acestei teme pentru proiectul de licenţă. În primul capitol am abordat apariţia, originea şi dezvoltara virusului HIV, manifestările clinice, căile de transmitere şi comportamentul sexual al tinerilor, relaţionat cu percepţia scăzută a riscului de infecţie. Consider că nu putem aborda tema excluderii sociale a persoanelor infectate şi afectate de HIV/SIDA, fără să ştim ce înseamnă toate acestea. Efectul excluziunii sociale are drept cauză geneza virusului şi implicaţiile acestuia la nivel mondial.

Problematica HIV/SIDA în România este centrată pe copiii seropozitivi, care reprezintă un fenomen exploziv încă din perioada comunistă. În judeţul Constanţa, prevalenţa epidemiei HIV/SIDA a fost explicată datorită faptului că municipiul Constanţa este un oraş port, ceea ce implică migraţia unui număr foarte mare de persoane, aglomerarea forţată a oraşului, ce a dus la infectarea multor persoane şi contractarea virusului de la prostituate. Toate acestea se regăsesc în capitolul doi al acestei lucrări.

Excluderea socială a persoanelor infectate şi afectate de HIV/SIDA reprezintă tematica celui de-al treilea capitol al lucrării şi pune accent pe discriminare, prejudecată şi stereotipie. Orice formă de selecţie este un tip de discriminare. Când un model de discriminare poate fi întâlnit pretutindeni într-o societate, afectând deciziile luate la toate nivelele, este asemănat deseori mai degrabă unei boli, decât unei infracţiuni. Moralitatea discriminării este deseori cea mai controversată, deoarece priveşte în mod necesar o clasă de persoane, în acest caz cele infectate cu HIV, trecând cu vederea diferenţele dintre membrii individuali ai clasei respective. Discriminarea reprezintă o trăsătură a vieţii sociale.