Efectul rețelelor sociale asupra interacțiunii dintre indivizi

1.Rezumat

Cercetarea de față își dorește să răspundă la o întrebare ce preocupă toate categoriile de vârstă, în special pe cei tineri, și anume: Cât de mult afectează rețelele de socializare interacțiunea dintre indivizi. Este contul pe o rețea de socializare un „must- have” al generației noastre? Mai interacționează aceștia direct, față în față, sau trăind într-un secol al tehnologiei în care este facilitată din ce în ce mai mult comunicarea la distanță, apropierea fizică dintre indivizi scade? Este un fenomen social pe care am încercat să îl cercetez folosind ca instrument tehnica interviului, pe care l-am aplicat mai multor studenți din căminul Grozăvești D.

În urma cercetării a reieșit că părerile sunt și pro și contra socializării prin intermediul internetului în schimbul contactului direct, argumentele și exemplele pe care subiecții le-au adus din experiența lor proprie confirmând ipoteza de la care am plecat. Unii dintre aceștia au ținut să precizeze care sunt și riscurile contactului online cu persoane necunoscute, în timp ce alții au spus că sunt dependenți și văd doar avantaje în a-și petrece majoritatea timpului pe internet.

Am încercat o îmbinare a teoriilor despre socializare și grupuri cu modelul meu de cercetare, lucrarea fiind împărțită în 5 părți plus concluzii, bibliografie și anexe. În urma studiului, a reieșit că majoritatea subiecților aveau cont pe cele mai frecventate rețele de socializare din România. Însă după cum am precizat, au existat și indivizi care sunt împotriva creării unui cont online, încercând să păstreze cât mai mult contactul direct cu ceilalți.

2.Introducere

Într-o lume care devine, pe zi ce trece, din ce în ce mai conectată prin noile tehnologii media și datorită schimbului global de bunuri de consum, scena în care se semnalează identitatea sinelui s-a transformat dramatic. Sub efectul globalizării, viața socială devine tot mai omogenă datorită exportării și promovării imaginilor unei culturi de masă în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Având în vedere creșterea continuă a conectivității între oameni și informații, prezenta lucrare ia în discuție felul în care diferențele de expresie ale gustului sau actul mutării într-o direcție diferită de la un punct comun, conduc la emergența unei noi subculturi- utilizatorii rețelelor de socializare online.

Necesitatea tot mai frecventă de a asocia noi înțelesuri fenomenelor cu care se confruntă și preocuparea pentru demitizarea existenței îi determină pe indivizi să își îndrepte atenția spre activități care le oferă o viziune aprofundată asupra elementelor problematizate.

Ordinea socială prezentă este caracterizată de globalizare și tehnologizare excesivă.

Procesul globalizării antrenează schimbarea modului de percepere a vieții. Dacă până nu demult, indivizii erau preocupați de siguranța economică și socială, fiind captivi în structurile fixe ale comunismului, în prezent, ei au libertatea de a se auto-exprima, de a-și forma propria concepție asupra fenomenelor. Oamenii analizează mediul în care trăiesc și îi conferă semnificații variate în funcție de interesele fiecăruia. Astfel, indivizii devin „subiecți istorici” capabili să opereze modificări prin evaluări ale fenomenelor. (Vlăsceanu, 2007)