Cuprins
- CAPITOLUL 1.
- TANCURI PETROLIERE. INTRODUCERE 13
- CAPITOLUL 2.
- PROIECTAREA, STUDIUL ŞI TRASAREA DRUMULUI 16
- 2.1. Proiectarea, studiul şi trasarea drumului iniţial
- 2.1.1. Studiul preliminar al marşului şi alegerea traseului
- 2.1.2. Studiul caracteristicilor hidro-meteorologice ale zonei de navigaţie
- 2.1.3. Studiul drumului
- 2.1.4. Alegerea drumului de navigaţie
- 2.2. Trasarea preliminară a drumului şi studiul amănunţit al etapelor de marş
- 2.2.1. Trasarea preliminară a drumului în navigaţia costieră
- 2.2.2. Trasarea drumului in treceri dificile
- 2.3. Amenajarea hidrografică
- 2.3.1. Sistemul internaţional de balizaj maritim
- 2.3.2. Scheme de separare a traficului
- CAPITOLUL 3
- CARACTERISTICILE TEHNICO-OPERAŢIONALE ŞI GENERALE PENTRU TANCURI PETROLIERE 36
- 3.1. CARACTERISTICI GENERALE
- 3.2. Caracteristicile tehnico- operaţionale ale unei nave din clasa petrolier de
- 85000 tdw
- 3.2.1.Nave petrolier specializate în transportul produselor petroliere în vrac
- 3.3. Caracteristici de exploatare
- 3.4. Instalaţii specifice tancurilor petroliere
- 3.5. Petrolul
- 3.6. Calculul anticipat al pescajelor prova şi pupa
- 3.7. Cargoplanul
- 3.8. Operaţiunea de încărcare
- 3.8.1. Schimbul de informaţii navă-terminal
- 3.8.2. Pregătirea navei pentru încărcare
- 3.8.3. Planul de încărcare
- 3.8.4. Distribuţia mărfii la bord
- 3.8.5. Manipularea mărfii şi a balastului - precauţii şi proceduri
- 3.8.6. Verificări în timpul manipulării mărfii
- 3.8.7. Instrucţiuni speciale
- 3.8.8.Ventilarea cargotancurilor şi dispersia gazelor
- 3.8.9. Precauţii la încărcare
- 3.8.10. Verificări pe timpul voiajului cu nava încărcată
- 3.8.11. Verificări după operaţiunile de încărcare, descărcare sau spălare
- 3.9. Descărcarea mărfii
- 3.9.1. Începerea descărcării (Commencement of discharging)
- 3.10. Exploatarea comercială a navei
- 3.11. Documente eliberate de către terminal
- 3.12. Stabilitatea iniţială a navei. Calculul cotei metacentrului transversal KM. Calculul şi corectarea înălţimii metacentrice transversale GM.
- 3.12.1. Calculul şi corectarea înălţimii metacentrice transversale GM
- 3.12.2. Calculul coordonatelor centrului de greutate
- 3.12.3. Calculul abscisei centrului de greutate (XG)
Extras din licență
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Avântul economic înregistrat de societatea umană în ultima perioadă a implicat o creştere fără precedent a comerţului mondial, a traficului de mărfuri şi materiilor prime de bază necesare industriei (minereuri, cărbune, petrol).
La realizarea circulaţiei volumului intens de mărfuri, în vertiginoasa creştere anuală, transportului naval i-a revenit rolul de primă mărime, atât cantitativ cât şi ca operativitate, şi aceasta nu numai pentru că transportul pe apa este mai ieftin, ci, mai ales, ca urmare a diversificării surselor de relaţii comerciale, înmulţirii numărului de participant la aceste relaţii şi caracterul lor tot mai complex al schimburilor comerciale internaţional. Ca o ironie, în epoca contemporană, spre deosebire de perioadele de pionierat ale navigaţiei, mările şi oceanele lumii nu numai că nu separă ca relaţii tari şi civilizaţii ci, din contră, constituie mijlocul cel mai eficient de legătură pentru schimburile economice de valori material, calea cea mai ieftină de asigurare a importantelor transporturi de bunuri, comparative cu căile terestre şi aeriene.
Cu toate că marile şi oceanele sunt cele mai eficiente punţi de legătură între marile întinderi de uscat, astăzi, navigaţia este la fel de dificilă ca şi pe vremea lui Columb, dacă ţinem cont de traficul maritime intens şi de caracteristicile navelor, mai ales că, din punct de vedere al aspectului geofizic al coastelor şi al condiţiilor hidrometeorologice, lucrurile au rămas, în linii mari, neschimbate.
În ultimele decenii, în construcţiile de nave s-au manifestat diverse tendinţe, unele chiar contradictorii, din care rezultă preocuparea continuă a specialiştilor de a răspunde exigentelor privind calităţile nautice ale navelor şi la problemele legate de fluxul mondial al mărfurilor. Astfel, de la navele convenţionale, s-au trecut la navele specializate, pentru ca apoi să se treacă la diversificarea, ajungându-se la construcţia de nave multifuncţionale, după care să se revină la construcţia de nave specializate.
Se ştie că orice expediţie maritimă este expusă în mod natural riscurilor mării, servituţilor şi pericolelor pe care le comportă acţiunea forţelor dezlănţuite ale naturii. De aceea, pe măsura intensificării transportului pe mare, prin dezvoltarea social economică a popoarelor, a devenit necesară şi s-a impus treptat perfecţionarea organizării acestei activităţi, luarea unor masuri cât mai eficiente de siguranţă şi asigurare a navelor, mărfurilor, echipajelor şi instituirea unui cadru juridic cât mai adecvat, echitabil, durabil şi operativ, care să permită desfăşurarea normală a comerţului maritim, atât pe timpul transportului în mare liberă, cât şi pe timpul navigaţiei în apele teritoriale şi al operaţiunilor în porturile diferitelor ţări.
Proiectul meu vizează realizarea unei sinteze a principalelor aspecte legate de transportul substanţelor cu statut special, in primul rând, cu tancurile petroliere si in al doilea rând, cu tancurile chimice.
Lucrarea este structurată pe 12 capitole şi este completată de anexe si parte grafica.
Este un lucru foarte bine cunoscut că transportul pe apă are plusurile şi minusurile sale, însă, cu toate acestea, este cel mai avantajos mijloc de transport al mărfurilor. În acest sens se consideră ca avantaje şi esenţiale ale transportului pe apă şi caracteristicile următoare:
a) Este mijlocul cel mai economic, calculate fie la cost global, fie la tona
transportată, dar mai ales la tonă/milă, deci avantajul iese în evidenţă îndeosebi la distanţele mari, transoceanice.
b) Dispune de o gamă variată de nave, clasice sau specializate, cu capacităţi
unitare variate, ceea ce permite ca la o singură călătorie să se transporte cantităţi mari de mărfuri, la distanţe de mii de mile marine, fără opriri între portul de încărcare şi cel de descărcare.
Permite transportul mărfurilor aproape în orice zonă a globului, inclusiv în zonele cu gheţuri şi în condiţii din ce în ce mai bune de siguranţă.
Faţă de distantele mari de parcurs, uneori de mai multe mii de mile marine, rutele maritime necesită amenajări pentru siguranţa navigaţiei relative reduse comparative cu transportul terestru.
Permite concentrarea în punctele nodale, a uriaşe cantităţi de mărfuri de pe întinse zone continentale, pe care le poate transporta în dispersare radial pe cele mai variate rute maritime şi oceanice.
f) În anumite împrejurări poate constitui un mijloc de echilibru sau îmbunătăţire a balanţei de plăţi a tării respective.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Concepte Privind Operatiunile Legate de Transportul - Depozitarea Transferul si Predarea Substantelor cu Statut Special.doc