Sinteze

Regionalism

O definire a fenomenului de integrare presupune o cautare intensa a sensurilor care i-au fost atribuite de-a lungul timpului, o comparatie intre diferitele semnificatii pe care le-a imbracat. La nivel microeconomic este definit ca fiind un ansamblu de tranzactii intre firme prin aranjamente, carteluri, concerne, trusturi sau furnizori, pe o axa verticala, in sensul punerii in relatie a furnizorilor cu utilizatorii si pe una orizontala, referitoare la intelegerile intre competitori. Pe planul relatiilor economice interstatale integrarea este considerata deopotriva un proces si o stare de lucruri.

Economisti de renume, cum ar fi Lipsey, Balassa, Corden, disting patru tipuri de integrare economica interstatala:

1)zona de liber schimb-doua sau mai multe state hotarasc inlaturarea barierelor comerciale dar fiecare tara isi mentine propriile bariere comerciale in relatiile cu tertii (grupare integrationista definitorie este Asociatia Europeana de liber schimb AELS si NAFTA).

2)uniunea vamala-tarile membre inlatura toate barierele comerciale dintre ele, adopta o politica comerciala comuna si un tarif vamal comun in relatiile cu statele nemembre.(Grupul Andin, Comunitatea Caraibelor); crearea de uniuni vamale sporeste bunastarea tarilor membre, creste gradul de competitivitate a economiilor participante, intareste concurenta regionala si diminueaza riscurile de conflict intre membrii gruparii.

3)piata comuna-stadiu al integrarii in cadrul caruia opereaza cele trei libertati: libera circulatie a marfurilor, a capitalurilor si a fortei de munca (Piata Comuna a Conului Sudic-MERCOSUR).

4)uniunea economica-in afara realizarii pietei comune pt libera circulatie a marf si a factorilor de prod, realizeaza armonizarea politicilor eco nationale (monetara, fiscala, sociala), cu scopul inlaturarii discriminarilor ce ar putea aparea ca urmare a disparitatilor si particularitatilor socio-economice specifice membrilor (UE).

In lumea contemporana se vorbeste tot mai mult de mutatiile din sfera relatiilor eco internationale sub impactul a 2 procese: globarizare, regionalizare. Globarizarea esre o integrare a tuturor economiilor nationale de pe glob, iar regionalizarea presupune desfiintarea barierelor din calea fluxurilor comerciale si de factori de prod la scara zonala.

De asemenea, se poate vorbi si de o diferenta intre regionalism si multilateralism. Regionalismul reprez actiunile guvernelor destinate liberalizarii sau facilitarii comertului la nivel regional, prin intermediul uniunilor vamale sau a zonei de liber schimb. Multilateralismul accentueaza o latura negativa a regionalismului: o reducere preferentiala a barierelor comerciale intre un grup de tari care pot fi in contact din punct de vedere geografic. Aceasta discriminare survine din faptul ca preferintele se limiteaza doar la grupul de tari membre si nu se extind la ansamblul tuturor participantilor la schimburile comerciale internationale.

Principalele acorduri de integrare regionala sunt: AFTA, ECO, EEA, CEFTA, CER, CIS, MERCOSUR, NAFTA, UE.

Efectele acordurilor comerciale regionale

In prezent, aproape fiecare tara este membra in cel putin un acord regional. Un acord regional poate avantaja statele participante in solutionarea unor probleme regionale specifice: controlul frontierelor, tranzit, emigrare, forta de munca, trafic de narcotice. O serie de acorduri regionale prevad mecanisme de solutionare a disputelor eficiente care se dovedesc extrem de utile. In cazul statelor dezvoltate, motivatia participarii la acordurile regionale pare sa nu mai fie reprezentata de asigurarea accesului la piete pt bunurile industriale, ci mai degraba dezvoltarea sectorului tertiar.

Atat expertii OMC, cat si cei ai altor organizatii (OCDE), apreciaza ca impactul integrarii asupra tarilor membre si nemembre este greu de cuantificat, pt ca depinde de o serie de variabile: tipul de acord, masura in care se realizeaza liberalizarea schimburilor si nivelul prohibitiv al instrumentelor tarifare si netarifare, deoarece: