Sateliți

1. Noţiuni generale despre tehnologii spatiale. Tendintele de dezvoltare a sistemelor cosmice.

Noţiuni generale despre tehnologii spaţiale -

Sistemele cosmice au evoluat de la staţii orbitale internaţionale până la sateliţi mici: micro-, nano şi picosateliţi. Promotorul miniutarizării tehnicii spaţiale este microelectronica cu noi performanţe funcţionale, masă, gabarite, consum energetic.

Cu ajutorul tehnologiilor spaţiale se eficientizează rezolvarea problemelor în cele mai diverse domenii: comunicaţii radio, TV, Internet, navigaţie şi securitate transport maritim, urban, interurban, agricultură, geodezie, geologie, ş.a.

Pe altă parte, tehnologiile spaţiale stimulează şi accelerează implementarea inovaţiilor din domeniul spaţial în alte domenii: aviaţie, comunicaţii, transport auto, maritim, fluvial, automatizare procese tehnologice, ş.a.

2. Microelectronica cu noi performanţe funcţionale, masă, gabarite, consum energetic ca promotor al miniutarizării tehnicii spaţiale.

aici nu stiu ce sa rs

3. Tehnologiile spatiale pentru eficientizarea rezolvarii problemelor in cele mai diverse domenii.

In prezent tehnologiile spatiale st utilizate la rezolvarea celor mai complexe probleme de la TLC pina la cercetari stiintifice. Ele st folosite in: astrodinamica, mediul planetar si interplanetar, observari de la distant(fotografiere in diferite spectre, scanare cu laser ), procesarea semnalelor (st rezolvate probleme ca jitterul, dispersia, interferenta ), sisteme de satelit, propulsare, miscare, lansare, crearea sistemelor noi de comanda, sisteme de antene. Deasemenea sunt eficiente pu monitorizarea situatiilor de dezastru: incendii, explozii de bombe, inundatii, operatii de colaborare. In present tehnologiile spatial ocupa un loc important si in cercetarile stiintifice, sisteme de sesizare a suprafetelor pamintului la anumite adincimi, cercetarea atmosferei, a cimpului electric, precum si cercetari stiintifice in fizica, chimie, astronomie , medicina, traininguri academice.

4.Tehnologiile spaţiale ca stimulator şi accelerator la implementarea inovaţiilor din domeniul spaţial în alte domenii: aviaţie, comunicaţii, transport auto, maritim, fluvial, automatizare procese tehnologice.

la intrebarea aceasta ne va veni noua vreo ideie la ex daca ceva, eu cred ca tre de repetat iar din celelante intrebari din intreb 2 si 7

5. Clasificarea satelitilor in dependent de misiune, masa, dimensiuni si orbite.

Sateliţii artificiali se clasifică în dependenţă de misiune, masă, dimensiuni şi orbite.

Prima categorie o constituie staţiile orbitale.

Apoi urmează sateliţii de categorie grea cu masă de mai mare de 2 tone,

- clasa medie cu masă de 1-2 tone,

- clasa mini – 100-:-1000kg,

- clasa micro: 10-:-100 kg,

- nano – 1-:-10 kg

- clasa pico – mai mici de 1 kg.

Din punct de vedere a orbitelor: geostaţionare,

- de orbite inalte: 1000-:-20.000 km,

- orbite joase: 500-:-900 km

- ultrajoase: 90-:-350 km

Satelitii care au o orbita gestionara / ecuatoriala (GEO), orbiteaza in jurul Pamintului de-a lungul ecuatorului, la o altitudine specifica, in acelasi timp in care Terra efectueaza o rotatie completa. Ca rezultat acestia stau deasupra unei regiuni mereu, altitudinea acestei orbite este de 5-6 ori m mare decit cercumferinta ecuatorului, aproximativ 35800km. O stfel de orbita au satelitii care transmit emisiuni televizate in direct sau cei folositi in in supravegherea militara si meteorologica.

Satelitii cu orbita joasa (LEO) se pot intilni la o altitudine de 2000 km sau mai putin. El poate furniza imagini de supraveghere mai clare, evitindu-sw centurile de radiatii Van Alben. Acesti sateliti au nevoie de semnale mai slabe pu a comunica cu pamintul.

Orbita medie a Terrei (MEO) Satelitii ce utilizeaza aceasta orbita se intilnesc la altitudinea de cca 10000km si combina avantajele orbitelor LEO si GEO. Sunt folositi in general pu navigatie si comunicatii.

Satelitii cu orbita polara, orbiteaza Pamintul la unghiuri de 900 fata de ecuator si fata de poli. Sunt folositi pu la realizarea hartii nivelului de ozon ale atmosferei, incluzind si zonele deasupra polilor.

Satelitii cu orbita Sun-Synchronous trece pe deasupra unui pct al Pamintului in acelasi moment in care soarele e in aceeasi pozitie pe cer. Acesta are o orbita retrograda(in sensul acelor de ceas in jurul Terrei), la un unghi de cca 980 fata de ecuator. Aceasta orbita e utila pu satelitii care fotografiaza Pamintul deoarece Soarele va fi mereu la acelasi unghi fata de locul fixat de sol.

In dependenta demisiune satelitii se clasifica in:

- Sateliti de comunicatii – ofera servicii de comunicare audio-video si de transmitere a datelor.

- Sat de navigare – ajuta la pozitionarea navelor si a automobilelor chipate cu receptori radio –speciali. Emite continuu semnale radio catre pamint care contin informatii despre pozitia satelitului. Receptorul analizeaza mai departe semnalul pu a afla directia si viteza satelitului.

- Sat meteo – poarta camera video si alte instrumente indreptate catre atmosfera terestra, pot furniza avertismente in legatura cu instabilitatea vremii si contribuie la prognoza meteorological.

- Sat militari- sunt majoritatea similari celor comerciali, dar ei transmit date codificate pe care doar un receptor special le poate descifra.

- Sat stiintifici – sat care orbiteaza in jurul Pamintului, pot furniza date privind harta Terrei, marimea si forma sa si pot studia dinamica oceanelor si a atmosferei, savantii mai utilizeaza satelitii pu a cerceta Soarele, Luna, si alte planete, comete, stele si galaxii.