Statistică

1. Ce este statistica şi ce reprezintă indicatorii statistici?

Statistica poate fi definită ca fiind ştiinţa prin care se centralizează, prelucrează, prezintă,se analizează fenomenele cantitative.In sens restrans statistica este ştiinţa prin care inveţi să gandeşti cu ajutorul cifrelor. Statistica reprezintă arta şi ştiinţa culegerii şi inţelegerii datelor ce caracterizează fenomenele de masă. Serveşte la transmiterea mesajului. Statistica nu utilizează o secvenţă de genul: subiect-verb-complement direct-punct.Statistica utilizează alte codificări: să invăţăm aceste ”coduri”şi vom putea inţelege logica şi construcţia acestora. Datorită acestor codificări statistica permite transmiterea mesajului pe inţelesul tuturor. Acesta este obiectivul nostru principal! Mesajul, de exemplu, ”salariul mediu pe economie” sau ”nivelul general al preţurilor” trebuie să fie clar, precis, direct şi inţeles de aceeaşi manieră de toată lumea, fără ambiguităţi. Statistica este o metodă care permite transmiterea unui mesaj. Ea este un mijloc de comunicare scrisă, orală şi vizuală.

Indicatorii statistici reprezintă mesajul prelucrării datelor statistice cu ajutorul cărora se cercetează un fenomen economic sau social, sub forma raportului structurii, interdependenţelor, al modificării lor in timp sau in spaţiu. Indicatorul statistic este rezultatul procesului cercetării statistice, are un conţinut real, obiectiv determinat, o formă de calcul şi o formă specifică de exprimare. Indicatorii statistici măsoară, de regulă, o categorie economică, socială, demografică, managerială, tehnologică, etc.

2. Enumeraţi noţiunile de bază pe care le utilizează statistica.

Colectivitatea sau populaţia statistică cuprinde un ansamblu de fenomene individuale care au o trăsătură esenţială comună, adică au aceeaşi natură calitativă, care face obiectul investigaţiei statistice.

Colectivităţile statistice pot fi:

a) colectivităţi statice care exprimă o stare, un nivel, la un moment dat. De exemplu, populaţia Republicii Moldova la data de 1 ianuarie 2012. Ea cuprinde totalitatea indivizilor care trăiesc pe acest teritoriu, dar care se diferenţiază după trăsături pe care le posedă: varstă, ocupaţie ş.a.

b) colectivităţi dinamice care concretizează un proces, o devenire in timp. De exemplu: mişcarea naturală a populaţiei Republicii Moldova pe perioada anilor 1995- 2011. Colectivitatea statistică specifică vieţii economico- sociale are, in general, un caracter obiectiv, concret şi finit. Cu toate acestea, unele colectivităţi, deşi finite, pot fi considerate ca reprezentand, practic, colectivităţi infinite. Cercetarea unor astfel de colectivităţi poate să devină dificilă, dacă nu chiar imposibilă. O astfel de cercetare poate fi consumatoare de timp şi costisitoare şi atunci soluţia este extragerea unei subcolectivităţi din colectivitatea generală numită eşantion sau colectivitate de selecţie.

Recensămвntul reprezintă o investigaţie cu ajutorul căreia sunt culese informaţii despre toţi membrii unei populaţii. Exemple: recensămantul populaţiei Republicii Moldova din 2004, recensămantul general agricol al Republicii Moldova din 2011.

Eşantionul reprezintă o parte a populaţiei care a fost selectată pentru a reprezenta caracteristicile de interes ale intregii mulţimi de date. De exemplu, pentru a realiza un studiu care are ca scop calcularea procentului absolvenţilor Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din promoţia 2007-2010 care şi-au găsit un loc de muncă in domeniu, o echipă de tineri angajaţi ai facultăţii contactează telefonic un subgrup de absolvenţi aleşi aleatoriu din totalul de absolvenţi şi le pun intrebări cu privire la locul de muncă actual – dacă acesta există. Dacă eşantionul a

fost ales corect (este reprezentativ), datele obţinute vor fi relevante;dacă nu, atunci pot fi şi eronate, şi aceasta este una din problemele care pot apărea in simplificarea analizei.

Unităţile statistice (de observare) reprezintă mulţimea numărabilă de elemente care compun colectivitatea statistică.

De exemplu criteriile pentru persoană: varsta, studiile, ocupaţia, inălţimea, greutatea, starea familială ş.a.; criteriile pentru intreprinderi: forma de proprietate, activitatea, numărul de angajaţi, fondul social (statutar) ş.a.

Frecvenţa reprezintă numărul de apariţii (inregistrări) ale unei variante intr-o colectivitate statistică. De exemplu, numărul salariaţilor cu o anumită specializare, numărul firmelor dintr-un domeniu de activitate, numărul persoanelor cu o anumită varstă

Datele statistice sunt caracterizări numerice ale unităţilor, obţinute din observare şi prelucrare

Indicatorii statistici reprezintă mesajul prelucrării datelor statistice cu ajutorul cărora se cercetează un fenomen economic sau social, sub forma raportului structurii, interdependenţelor, al modificării lor in timp sau in spaţiu. Indicatorul statistic este rezultatul procesului cercetării statistice, are un conţinut real, obiectiv determinat, o formă de calcul şi o formă specifică de exprimare. Indicatorii statistici măsoară, de regulă, o categorie economică, socială, demografică, managerială, tehnologică.

3. Care este semnificaţia unui recensămant? Daţi exemple de recensăminte oficiale.

Recensămintul reprezintă o investigaţie cu ajutorul căreia sunt culese informaţii despre toţi membrii unei populaţii. Exemple: recensămantul populaţiei Republicii Moldova din 2004, recensămantul general agricol al Republicii Moldova din 2011.

4. Ce este un eşantion? Poate un eşantion să fie reprezentativ?

Eşantionul reprezintă o parte a populaţiei care a fost selectată pentru a reprezenta caracteristicile de interes ale intregii mulţimi de date. De exemplu, pentru a realiza un studiu care are ca scop calcularea procentului absolvenţilor Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din promoţia 2007-2010 care şi-au găsit un loc de muncă in domeniu, o echipă de tineri angajaţi ai facultăţii contactează telefonic un subgrup de absolvenţi aleşi aleatoriu din totalul de absolvenţi şi le pun intrebări cu privire la locul de muncă actual – dacă acesta există. Dacă eşantionul a fost ales corect (este reprezentativ), datele obţinute vor fi relevante; dacă nu, atunci pot fi şi eronate, şi aceasta este una din problemele care pot apărea in simplificarea analizei.