Amenajări turistice din județul Bihor

CAPITOLUL I - ANALIZA POTENȚIALUL TURISTIC DIN JUDEȚUL BIHOR

A. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

Județul Bihor este situat în partea de vest a țării, fiind un județ de frontieră, învecinat la nord cu județul Satu-Mare, la est cu județele Sălaj, Cluj și Alba, la sud cu județul Arad, iar pe partea de vest cu Ungaria.

Județul Bihor are un cadru natural caracterizat printr-un relief variat, ce conține toate formele: câmpie 44%, dealuri și depresiuni 31,6%, munte 24%. Treptele de relief cresc în altitudine dinspre vest spre est unde ating altitudinea maximă de 1.849 de metri în vârful Cucurbăta din munții Vlădeasa. Județul Bihor se desfășoară pe o suprafață de 7.544 km2 ce îl clasează pe locul 5 în țară ca întindere.

Câmpia județului Bihor face parte din unitatea majoră de relief a Câmpiei de Vest, care se întinde spre teritoriul Ungariei, în Câmpia Panonică. Subunitățile Câmpiei de Vest de pe teritoriul județului sunt Câmpia Crișanei, Câmpia Cernei, Câmpia Ierului, Câmpia Carei și Câmpia Tășnad. Spre vest se regăsesc unitățile intermediare de dealuri piemontane și depresiuni ce fac legătura dintre Câmpia de Vest și Munții Apuseni. Aceste unități au altitudini între 250-400 de metri și forme tentaculare între care se întind depresiuni cu altitudini joase care sunt străbătute de văile unor râuri.

Lanțurile muntoase din județ fac parte din Carpații Occidentali - grupa Munților Apuseni - și sunt reprezentate de Munții Bihorului, Munții Vlădeasa, Munții Plopișului, Munții Pădurea Craiului și Munții Codru-Moma. Munții Bihorului, Munții Pădurea Craiului și Munții Codru-Moma cuprind cele mai extinse suprafețe de relief carstic din România, incluzând formațiuni specifice de tipul dolinelor, cheilor și peșterilor.

Clima județului Bihor se înscrie în tipul de climă temperat-continentală moderată, cu puternice influențe oceanice generate de vânturile dominante de vest. În județul Bihor se înregistrează precipitații mai bogate decât în alte regiuni ale țării, stațiunea Stâna de Vale din munții Vlădeasa fiind supranumită ”polul ploilor din România”. Cantitatea de precipitații variază în cadrul județului în funcție de formele de relief, cel mai ridicat nivel fiind înregistrat în zona montană.

Rețeaua hidrografică este dominată de trei bazine principale ale râurilor Barcău, Crișul Repede și Crișul Negru, care izvorăsc din Munții Apuseni și se varsă, pe teritoriul Ungariei, în Tisa. Rețeaua hidrografică conține și afluenți ale celor trei râuri principale din județ. Dintre cei mai importanți amintim râurile Ierul, Bistra și Valea Fânațelor, afluenți ai râului Barcău, Valea Iadului, Peța și Borod, afluenți ai râului Crișul Repede și Crișul Pietros, Valea Roșiei, Holod și Ghepeș, afluenți ai râului Crișul Negru.

Datorită prezenței în județul Bihor a unei suprafețe mari din Parcul Natural al Munților Apuseni, a unor zone umede relativ extinse, biodiversitatea este una din atracțiile majore ale mediului natural din Bihor.Menționăm din cele peste 1000 de specii rare de flora și fauna din județul Bihor:specii regionale, endemice carpatice și daco-balcanice.

Nymphaea lotus L. var. (nufar termal) reprezintă unicul caz în care o specie de plantă tropicală trăiește spontan într-o climă temperată în Rezervația Naturală Pârâul Pețea” din stațiunea Băile 1 Mai aflat la circa 3 km de Băile Felix. Nufărul alb poate fi văzut în stațiunea balneoclimaterică Băile Felix fiind unul din frumusețile zonei.

Fauna rară este reprezentată de benatode-în Parcul Natural Apuseni aufost descoperite 5 specii noi pentru știință și 15 specii noi pentru fauna României. Pe lângă toate acestea, faunasalbatică este bine reprezentă în pădurile din zona de deal și muntea județului: lupi, ursi, cerbi, caprioare etc.

Lacurile naturale sunt reduse ca număr, printre cele mai importante fiind Lacul Șerpilor (cel mai întins - 10 hectare) și Lacul cu Stuf, în zona Salonta, sau Lacul cu nuferi și lotuși termali Peța, din Băile 1 Mai. Lacurile artificiale din județ sunt mult mai extinse ca suprafață, având rol de retenție a excesului de apă în perioadele cu precipitații abundente. Dintre cele mai importante amintim Lacul Leșu, Lacul Lugași, Lacul Tileagd, precum și Cefa, Mădăraș, Homorog și Tășmada care sunt iazuri și heleștee piscicole. În județul Bihor mai există o rețea de canale, concepute pentru irigarea terenurilor agricole și desecări, care colectează o serie de pâraie din județ.

Datorită geologiei complexe a munților, resursele naturale de subsol sunt variate, fiind reprezentate de zăcăminte de lignit, (Suplacul de Barcău, Borod, Popești), bauxită (Munții Pădurea Craiului), țiței (Suplacu de Barcău), șisturi bituminoase (Derna, Tătăruș), marmură (Băița, Chișcău), ape geotermale și minerale (Oradea, Băile Felix, Mădăras, Tămășeu, Tinca și Stâna de Vale).

Resursele de sol sunt foarte importante prin prisma unor întinse suprafețe de câmpie, propice culturilor agricole și a suprafețelor muntoase unde predomină pădurile. Suprafața agricolă ocupă 66,2% din suprafața totală a județului, terenurile arabile fiind întâlnite în partea de câmpie, viile și livezile în zona deluroasă a județului, iar pășunile și suprafețele forestiere în zona montană.