Cuprins
- INTRODUCERE
- 1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA: BORȘA
- 1.1. Prezentarea localității:
- - Istoric
- - Localizare
- - Relief
- - Demografie
- 1.2. Resursele agroturistice naturale ale localității:
- - Munți
- - Ape (râuri, lacuri, ape minerale)
- - Vegetație (floră)
- - Faună
- 1.3. Resursele agroturistice antropice ale localității:
- - Monumente turistice
- - Monumente istorice (biserici, mănăstiri, castele medievale...)
- - Muzee
- - Etnografie și folclor
- 2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ȘI GRADUL LOR
- DE CLASIFICARE
- - trecerea în revistă a pensiunilor și precizarea numărului de margarete
- 3. STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE
- - Analiza SWOT a potențialului agroturistic din localitate (puncte tari, puncte slabe,
- oportunități, riscuri)
- 4. STUDIU DE CAZ: Crearea unui pachet de servicii turistice sau agroturistice
- 5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
- 6. BIBLIOGRAFIE
Extras din proiect
1.1 Prezentarea localității
Istoric
Prima atestare documentară a localității datează din 1353, când se menționează că făcea parte din domeniul Cuhea ce aparținea Bogdăneștilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în stăpânirea lui Bogdan). După alte surse, prima atestare datează din 1365 (Bors).
În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneștilor (inclusiv Borșa, sub numele Borș) și-l dăruiește Drăgoșeștilor (fiilor lui Sas: Balc, Drag, Dragomir și Ștefan), această danie fiind întărită în 1373 și 1384.
Numele Borșei reapare în documente la 20 iunie 1450, când în această posesie sunt introduși Nicolae și Luca, fiii lui Ștefan, și Nan, fiul lui Hotiko din Vișeu. Un eveniment semnificativ este reprezentat de victoria obținută de borșeni sub conducerea protopopului Șandor Lupu, asupra tătarilor care se întorceau din ultima incursiune de pradă în Maramureș în 1717, la locul numit astăzi Preluca Tătarilor. Biserica din localitate a fost arsă în această incursiune și refăcută în anul 1800. Aproape la un secol distanță în 1895 a fost construită una nouă din piatră, existentă și azi. În 1774 Borșa era comună și parohie.
Într-o descriere a localității din anul 1941 se amintește că această comună răsfirată și risipită are o lungime de 59 km și o lățime de 35 km.
În anii ‚40, la Borșa se făceau pregătiri pentru organizarea Olimpiadei de Iarnă din anul 1948. Mai exact s-au investit aproximativ echivalentul a 100 milioane euro azi, pentru construirea de pârtii de schi, locuri de cazare, restaurante, instalații de transport pe cablu, patinoare, etc. S-a construit cea mai mare trambulină de sărituri cu schiurile numită Tighina, pârtia de schi Olimpia, centrală electrică, cabane de schi, Hotel Sport Olimpia Stibina. S-au organizat în anii ‚40 mai multe concursuri de schi și sărituri cu schiurile la care au participat sportivi din Germania, Norvegia, Ungaria, România, etc. Datorită faptului că frontul de est din timpul celui de al doilea război mondial s-a mutat în Pasul Prislop, s-au întrerupt lucrările și organizarea de concursuri, iar acestea nu au mai fost reluate după 1945 iar astfel că organizarea Olimpiadei de Iarnă din 1948 a rămas doar un vis.
Așezare geografică și hartă
Localizare
Borșa se află la 47°39′ latitudine nordică și 24°39′ longitudine estică. Altitudinea localității este la Valea Hotarului de 617 m, în centrul orașului de 673 m., iar în complexul turistic Gura Fântânii de 823 m.
Localitatea se întinde pe o suprafață de 47482 ha, lungimea localității de-a lungul șoselei care o străbate de la Valea Hotarului - de lângă pasajul de cale ferată, până la Gura Țibăului (Râul Țibău), măsoară 52 km, fiind una dintre cele mai lungi așezări din țară.
Relief
Relieful zonei este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi și diferențe mari de nivel. Înălțimile care se întâlnesc în zonă țin de trei formațiuni muntoase: Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Munții Țibău. Acești munți înconjoară o depresiune și sunt așezați ca adevărate ziduri naturale de cetate.
La sud, hotarul orașului este mărginit de culmile Munților Rodnei, cu Vârful Pietrosul Rodnei (2303 m altitudine, cel mai înalt din Carpații Orientali și care desparte Borșa de județul Bistrița Năsăud), vârfurile Negoiescul Mare și Repezii.
La poalele vârfului Toroiaga (1929,9 m altitudine - vârf din Munții Maramureșului) este situat unul dintre cartierele orașului, Băile Borșa.
În partea de răsărit se află Munții Țibău, unde prin Râul Țibău orașul are hotar cu Bucovina, mai precis cu județul Suceava. În partea nordică dincolo de vârful Toroiaga localitatea are hotar cu Ucraina, iar spre N-V hotar cu Vișeul de Sus, de care este despărțiț mai întâi de Valea Vaserului - Valea Răului, iar de comuna Moisei prin Izvorul lui Dragoș.
Căile de acces rutiere sunt reprezentate de DN18 (Baia Mare - Sighetu Marmației - Vișeu de Sus - Moisei - Borșa - Prislop, Maramureș - Șesuri) care face legătura peste Pasul Prislop cu DN17 (Suceava - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Bistrița) și DN17C (care face legătura cu Bistrița, Năsăud și Dej.
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org
https://www.turistinfo.ro
http://www.primariaborsamm.ro/dm/portal.nsf/Index/$First?OpenDocument
https://www.cjmaramures.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Legislatie in a.p.a. si resursele agroturistice ale Romaniei Borsa.ppt
- Legislatie in a.p.a. si resursele agroturistice ale Romaniei Borsa.docx