Extras din proiect
Mierea de albine a fost prima substanţă dulce folosită de om, fiind preţuită în special de preoţi în cadrul diverselor ritualuri.
Există suficiente mărturii că în civilizaţiile antice mierea era folosită, printre altele, la prepararea unei băuturi alcoolice la care se adăuga polen şi levuri din faguri, însă, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt două fragmente scrise în limba sumeriană.
De la egipteni au rămas mărturii privind modul de recoltare şi folosire a mierii.
Babilonenii şi diferitele civilizaţii străvechi din India şi China, utilizau mierea atât ca medicament cât şi la ritualuri şi ceremonii.
De la egipteni au rămas mărturii privind modul de recoltare şi folosire a mierii.
Babilonenii şi diferitele civilizaţii străvechi din India şi China, utilizau mierea atât ca medicament cât şi la ritualuri şi ceremonii.
În Vechiul Testament găsim scris "miere" de peste 60 ori.
În Grecia antică s-a scris mult despre producerea de miere.
Hipocrate recomanda mierea pentru vindecarea unor afecţiuni şi pentru tratamentul plăgilor
Musulmanii foloseau mierea ca un leac bun pentru orice boală.
Folosirea mierii în alimentaţie (ca hrană, băutură, conservant), în medicină, în ritualurile religioase a fost în continuă creştere până la descoperirea zahărului din trestie şi sfeclă.
Albinele depind in exclusivitate de lumea vegeteala pentru alimentatia lor
Mierea este eleborata de albine din zaharurile produse de vegetale. Exista 2 tipuri de zaharuri culese de albine: NECTARUL si MANA
NECTARUL – este o substanta provenind din excrescentele glandulare(nectarii) cu care sunt inzestrate unele plante. Micile plicaturi dulci, perelate, atrag albinele care le culeg,le amesteca cu secretii salivare si le duc la stup. Dupa transformare si concentrare aceste zaharuri de nectar vor de veni miere.
MANA – este acea substanta dulce, limpede si vascoasa, ce se afla in anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinele plantelor. Poate fi de origine vegetala sau animala.
Mana de origine vegetala apare primavara pe ramurile de artar, mesteacan, arin, tei, salcie, odata cu trecerea plantelor din starea de repaus in cea de activitate, cand dupa infrunzire excesul de seva se elimina sub forma de picaturi, fenomenul in ansamblu poarta denumirea de gutatie.
Conținut arhivă zip
- Mierea de Albine.ppt