Extras din proiect
CAPITOLUL I
PREZENTARE C.V. VERNESTI - S.C. "ROVINSAH" S.A.
I.1 Elemente de baza in strategia de refacere si dezvoltare
a viticulturii din Romania
Strategia in acest domeniu trebuie sa porneasca de la realitatea ca viticultura este una din importantele bogatii ale Romaniei, bogatie care se cuvine sa fie pusa in valoare. Considerarea viticulturii numai ca sursa de bautura alcoolica, evidentiaza o judecata simplista care nu tine seama de faptul ca:
- viticultura asigura existenta a circa 300.000 de familii, adica a aproape 1 milion de locuitori;
- viticultura valorifica nisipuri si mai ales terenuri in panta nefolosite si nefolosibile de catre alte culturi;
- viticultura este una din importantele surse de echilibrare a balantei externe.
Romania este in mod traditional o tara exportatoare de vinuri si de struguri de masa si ea trebuie sa ramana astfel, pentru ca dispune de conditii naturale pe care putine tari ale lumii le au.
In actuala perioada de tranzitie, viticultura a suferit o degradare dramatica, sensul evolutiei este in continuare puternic descendent, astfel incat, daca nu se iau urgent masuri energice si eficiente de redresare, existenta viticulturii romanesti este intr-un pericol ce nu poate fi asemuit decat cu cel provocat de invazia filoxerica de acum circa 100 de ani. Trebuie reamintit ca, datorita caracterului peren al culturii vitei de vie, patrimoniul ce se degradeaza in prezent poate fi refacut intr-un interval de cel putin 10-15 ani.
1. Inmultirea la proportii alarmante a suprafetelor de hibrizi producatori directi. Aceasta pune realmente in pericol reputatia tarii noastre ca tara exportatoare de vinuri.
2. Dezvoltarea exagerata a viilor din afara arealelor viticole, in special in zona de campie, pe terenuri proprii culturilor cerealiere.
Solutie: imbunatatirea legii impozitului agricol prin diferentierea impozitului pe categorii de plantatii:
a) Plantatii cu soiuri nobile situate in areale viticole, impozit mic (soiuri slab fertile, soluri cu fertilitate mijlocie);
b) Plantatii cu soiuri nobile situate in afara arealelor viticole, impozit mai mare;
c) Plantatii cu h.p.d., impozit foarte mare.
3. Producerea strugurilor de masa: Romania cu un consum mediu in jurul a 5 kg per capita/an a ajuns sa se situeze printre tarile cu cel mai scazut consum de struguri de masa, fiind in aceasta privinta alaturi de tari nordice care consuma struguri de masa exclusiv din import. Din motive sociale si igienice, se recomanda revitalizarea producerii si comercializarii strugurilor de masa, cu aducerea consumului cat mai aproape de cel al tarilor avansate, unde acesta depaseste nivelul de 35 kg per capita/an.
Solutie:
- scutirea de TVA la comercializarea strugurilor de masa in ideea favorizarii producerii acestora si incurajarii consumului;
- includerea strugurilor pe lista produselor de importanta nationala.
4. Plata arendei datorate actualilor actionari. Obligatia de plata a arendei agraveaza si mai mult situatia economica a unitatilor viti-vinicole. Prin achitarea arendei (in bani sau in natura), cheltuielile ocazionate de producere trebuie repartizate pe restul productiei destinate valorificarii. In felul acesta, unitatea de produs (kg de struguri sau litrul de vin) ajung la costuri foarte ridicate care face produsul nevandabil, respectiv vandabil in pierdere. Unitatile viti-vinicole sunt deci din start viitoare unitati falite.
Solutie:
Revizuirea, pentru unitatile viticole, a nivelului de arenda prevazut in legea arendei, sau sprijinirea economica pe alte cai a unitatilor astfel incat ele sa poata achita arenda fara a inregistra pierderi.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Prezentare Casa de Vinuri Vernesti - S.C. Rovinsah SA
- AMORTI~1.DOC
- AMORTI~2.DOC
- AMORTI~3.DOC
- AMORTI~4.DOC
- BIBLIO~1.DOC
- CALCUL~1.DOC
- CAPITO~1.DOC
- CAPITO~2.DOC
- CAPITO~3.DOC
- CAPITO~4.DOC
- CAPITO~5.DOC
- CATALOG1.DOC
- CUPRINS.DOC
- PRIMAP~1.DOC
- REGIST~1.DOC
- REGIST~2.DOC