Proiectarea unui apărat de treier axial

1.Prezentare generală a utilajului:

1.1. Scurt istoric al evoluției recoltării cerealelor păioase:

Evoluția istorică a funcțiunilor principale ale sistemului tehnologic de lucru al combinelor de recoltat cereale păioase este legată, în primul rând, de modul de asigurare a energiei pentru procesele de recoltare. La început omul era cel care furniza energia necesară prin propria forță musculară, apoi au urmat animalele, mai târziu mașina cu aburi, iar în final motorul cu ardere internă, energia electrică și, poate în viitor, energia nucleară.

După 1836 în America de Nord a început procesul de perfecționare a combinelor. Pentru asigurarea necesarului energetic se foloseau animale de tracțiune (44 cai), puterea de antrenare preluându-se de la roțile motrice, cu diametrul de peste 2 . In 1878 s-a realizat prima combină autopropulsată cu abur, care a fost prezentată la expoziția internațională de la Paris. Datorită pericolului de explozie a mașinilor antrenate cu motoare cu aburi pe pante mai mari de 6%, în

1910 frații Hoit construiesc prima combină autopropulsată cu motor pe benzină din USA.

Mulți specialiști care lucrau în domeniul mașinilor agricole aveau convingerea că, datorită condițiilor pedoclimatice, combina de recoltat cereale păioase nu avea nici un viitor în EUROPA. În 1930 a fost construit primul prototip de combină autopropulsată din Europa. Intre anii 1930-1934 frații Class (Germania) s-au dedicat activității de perfecționare si de creștere a fiabilității combinelor de cereale păioase în condițiile pedoclimatice din Germania. Astfel în 1930 a fost construit primul prototip de combină autopropulsată din Europa, iar în 1934 a fost comercializată prima combină autopropulsată CLAAS. In 1935, la firma CLAAS se fabrică primul model european de combină cu heder montat lateral, tractată de un tractor, mașină care funcționează după principiul fluxului transversal. In 1937 începe producția de serie a primelor mașini de treierat și legat paie CLAAS, numite MDB cu flux transversal. In 1953 firma CLAAS lansează pe piață modelul Junior, destinat suprafețelor mici, caracteristice acelei perioade; de asemenea, începe producția de serie a combinelor de recoltat cu cositoare frontală SF, care putea să lucreze în combinație cu o presă de balotat încorporată (lățimea baloților 1 m, cu dublă legare) și cu echipamente pentru diferite culturi. În plus, combina putea fi echipată cu un buncăr pentru boabe, ceea ce a permis trecerea treptată la noi forme de transport și depozitare, cu consecințe asupra creșterii productivității, tehnicii agricole în general.

Concomitent cu construcția combinei de recoltat CLAAS - SF, care era prea productivă pentru acei ani, au fost dezvoltate o serie de combine autopropulsate de capacitate mai mică, modelele Columbus, Europa, Mercur, construite după principiul flux longitudinal și aparat de treierat tangențial. Incepând cu anii 1968 au fost construite modelele Cosmos, Corsar, Matador, Senator, Consul.

In prezent constructorii de combine pentru recoltarea cerealelor păioase își perfecționează permanent performanțele combinelor, concomitent cu creșterea fiabilității lor, ceea ce determină rămânerea pe piață a câtorva firme mari, a căror modele sunt îmbunătățite continuu. Multe din firmele din țările est europene sau firmele mici vest europene au fost cumpărate de firmele gigant, care se luptă în permanență pentru noi piețe de desfacere.

1.2.Structura constructiv-funcțională a sistemelor de lucru ale combinelor de recoltat cereale păioase:

Combinele autopropulsate au fost create pentru recoltarea directă din lan a cerealelor păioase, rezolvând cu rezultate bune recoltarea culturilor de cereale dezvoltate normal în condiții de vreme favorabilă si cu umidități scăzute. O combină de recoltat cereale păioase are următoarele componente de bază care rezultă din (fig.1.0.).

Fig.1.0. Schema unei combine autopropulsate de recoltat cereale păioase :

1-separatorul de lan; 2-rabatorul; 3-ghiarele rabatorului; 4-antrenarea intermediară a rabatorului; 5-antrenarea variabilă a rabatorului; 6-cilindrul rabatorului; 7-ridicători de plante; 8-transportorul cu melc; 9-scară acces combină; 10-transportorul de plante; 11cilindrul hederului; 12-jgheabul de captare a pietrelor; 13-contrabătătorul; 14-bătătorul; 15postbătătorul; 16-apărătoare; 17-scuturătorii cu cai; 18-scuturătorii -intensivi; 19-plan de întoarcere sub scuturători; 20-capota pentru paie; 21-planul oscilant; 22-casa sitelor; 23-sitele superioare; 24-sitele inferioare; 25-ventilatorul; 26-clapete reglabile; 27-melc boabe; 28elevatorul de boabe; 29-melc umplere boabe; 30-melc uniformizare boabe; 31-melc golire

buncăr; 32-buncărul; 33-motorul; 34-capacul buncărului; 35-apărătoare protecție; 36elevatorul retur spice; 37-melc retur spice; 38-capotă acces la motor; 39-filtru de aer; 40cabină; 41-postul de pilotaj; 42-cutia de viteze; 43-transmisia finală; 44-puntea motrice; 45puntea spate.