Extras din proiect
IMPORTANŢĂ ŞI RĂSPÂNDIRE
Inul se cultivă pentru fibrele aflate în tulpină (18-25%), care se folosesc în diverse ţesături.
De pe un hectar de in se poate obţine o cantitate de fibre din care să se producă circa 1200-1400 m² de pânză. Fibrele sunt de două categorii:
- fibrele lungi (fuiorul) - utilizate pentru confecţionarea ţesăturilor în amestec cu fibrele de cânepă, mătase naturală şi sintetică.
- fibrele scurte (câlţii) - utilizate pentru confecţionarea ţesăturilor mai grosiere.
Puzderia (lemnul) rămasă după extragerea fibrelor se foloseşte la fabricarea plăcilor aglomerate utilizate în construcţii, mobilă, celuloză.
Seminţele întregi, sub formă de făină şi turte (Semen, Farina şi Placenta lini) , se folosesc în medicină, pentru diverse afecţiuni ale pielii si aparatului digestiv. Uleiul inului pentru fibre are un grad se sicativitatea mai ridicat decât cel al inului pentru ulei. Se foloseşte în industria lacurilor si vopselurilor.
Pleava se foloseste ca hrană pentru animale, dacă în prealabil cultura nu a fost infestată cu cuscută.
Din punct de vedere agricol, inul pentru fuior dă rezultate bune în zonele umede şi răcoroase. În aceste zone, este o excelentă plantă de asolament, care poate mări eficienţa economică a producţiei agricole.
RĂSPÂNDIRE
Inul pentru fibre este cunoscut ca sursă de fibre incă din Antichitate, în Egipt şi Mesopotamia, China, India, Grecia şi Imperiul Roman.
În Evul Mediu a fost extins în nordul, vestul şi centrul Europei (,,mătasea nordului”), servind la confecţionarea pânzeturilor cu diverse intrebuinţări.
Suprafaţa mondială cultivată cu in pentru fibre este de circa 1,030 mil.ha. Cele mai mari ţări cultivatoarea de in pentru fibre sunt: Polonia, Belgia, Olanda, Irlanda, Federaţia Rusă.
SITUAŢIA CULTURII DE IN PENTRU FIBRĂ LA NIVEL MONDIAL
Anul Suprafaţa
Mii ha Prod. totala
Mii tone Prod. Medie
Kg/ha
2000 450 499 1109
2001 532 620 1165
2002 473 786 1660
2003 521 770 1477
2004 538 1006 1871
2005 515 1009 1958
2006 449 953 2121
2007 451 974 2160
SITUAŢIA CULTURII INULUI PENTRU FIBRĂ LA NIVEL EUROPEAN
Anul Suprafaţa
Mii ha Prod. totala
Mii tone Prod. Medie
Kg/ha
2000 333 266 799
2001 377 263 698
2002 321 250 779
2003 350 291 831
2004 368 323 877
2005 340 299 878
2006 269 224 832
2007 270 238 880
În România suprafeţele cultivate cu in pentru fibră au fost mari la nivelul 1965-1985 (cca 80 mii ha), ţara noastră fiind a doua ţară cultivatoare din lume.
În prezent se cultivă in jur de 2000 ha. (80000 în anul 1989). Cele mai bune producţii de in se realizează in judeţele Braşov, Satu Mare, Suceava, Sălaj, Depresiunea Harghitei şi Covasnei şi partea litorală a judeţului Constanţa.
SITUAŢIA CULTURII INULUI PENTRU FIBRĂ ÎN ROMÂNIA
Anul Suprafaţa
Mii ha Prod. totala
Mii tone Prod. Medie
Kg/ha
2000 0.40 0.90 2250
2001 0.30 0.40 1333
2002 0.40 0.80 2000
2003 0.40 0.70 1750
2004 0.20 0.30 1500
2005 0.20 0.35 1750
2006 0.22 0.4 1777
2007 0.25 0.43 1720
SISTEMATICA SI SOIURILE
Inul face parte din familia Linaceae, genul Linum, care cuprinde peste 200 de specii cultivate si sălbatice, din care menţionăm câteva.
Linum austriacum L. (inul de munte sau inul austriac - fig. 1) se găseşte în zonele de munte din Europa Centrală (forma sălbatică).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tehnologia de Cultivare a Inului pentru Fibre, pe un Sol Cernoziom Tipic, Avand ca Planta Premergatoare Graul de Toamna.doc