Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea

Proiect
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 24 în total
Cuvinte : 8397
Mărime: 47.99KB (arhivat)
Publicat de: Mircea Nistor
Puncte necesare: 7

Cuprins

  1. Cap I. Tehnologii de bioremediere a solului - Compostarea
  2. 1.1. Introducere
  3. 1.2. Factorii care influenţează formarea unui compost bun
  4. 1.3. Avantajele şi dezavantajele compostării
  5. 1.4. Etapele compostării
  6. 1.4.1. Stabilirea materiei prime pentru prepararea compostului
  7. 1.4.2. Materialul energetic folosit
  8. 1.4.3. Biopreparate
  9. 1.4.4. Obţinerea maielei pentru inoculare
  10. 1.4.5. Executarea grămezii mamă
  11. 1.4.6. Executarea grămezii de compostare
  12. 1.4.7. Sitarea compostului
  13. 1.4.8. Stocarea compostului
  14. 1.4.9. Însăcuirea compostului
  15. 1.4.10. Stabilirea calităţii compostului
  16. 1.4.11. Aprecierea momentului terminării compostării
  17. 1.5. Caracteristicile compostului
  18. 1.6. Caracteristicile biologice ale compostului
  19. 1.7. Caracteristicile chimice ale compostului
  20. 1.8. Valorificarea compostului
  21. Cap II. Decontaminarea prin compostare a solurilor puternic şi excesiv poluate cu ţiţei din câmpul experimental Albota, judeţul Argeş
  22. 2.1. Materiale şi metodă
  23. 2.2. Microorganismele folosite în procesul de compostare
  24. 2.3. Rezultate
  25. 2.4. Concluzii
  26. Bibliografie

Extras din proiect

Cap I. Tehnologii de bioremediere a solului - Compostarea

1.1. Introducere

Compostarea este un proces biologic controlat ce se dezvoltă în condiţii aerobe şi anaerobe, prin care microorganismele transformă contaminanţii organici din sol în produse secundare inofensive şi stabilizate.

Compostarea poate fi realizată la scară mică sau mare, cu cerinţele de management ce cresc exponenţial cu creşterea dimensiunii sistemului. În forma sa cea mai simplă, materialul pentru compost este dispus in randuri lungi ( brazde) şi întors periodic pentru a se asigura amestecarea energetică.

Pentru toate metodele de compostare a solului sunt valabile caracteristici şi trăsături similare de proces. Cele trei tipuri de baza ale sistemelor de compostare sunt brazdele deschise (în care gramezile sunt reaşezate pentru aerare), brazdele statice (la care aerul este introdus în grămezi) şi în vas (la care sunt folosite stoarcerea, amestecarea sau aerarea forţată).

În timpul procesului de compostare au loc schimbări spectaculoase în compoziţia chimică. Majoritatea materialelor iniţiale pentru compostare sunt reziduuri derivate din plante conţinând carbon sub formă polizaharidelor, lignin şi tanin. Compostarea nu produce emisii chimice în aer şi nici scurgeri; nu necesită afânare după terminarea tratamentului. Reziduurile rezultate de la compostare vor sprijini creşterea vegetaţiei după. Combinaţia de minerale variate şi conţinutul mare în materiale organice face compostul un execelent adsorbant pentru substanţe chimice organice şi anorganice.

Marea majoritate a deşeurilor sunt potrivite pentru compostare: resturile vegetale (iarbă, frunzişul, tulpini, rădăcini), gunoi (de la animale mici), resturi de la bucătărie (coji de legume şi fructe, zaţul de cafea, resturi de mâncare, coji de ouă). Sunt şi deşeuri care sunt mai puţin potrivite pentru compostare: cojile fructelor exotice (în cantităţi mici nu afectează calitatea întregului compost), hârtie şi carton.

- Microbiologia compostării

Waksman(1932) arata dinamica foarte variată a bacteriilor în timpul compostării. În gunoiul de grajd proaspăt, s-au găsit 940 de milioane de celule bacteriene la 1 gram de material, din care 10 000 000 erau bacterii urolitice (care descompun ureea), 10 000 000 bacterii anaerobe celulozolitice şi 1 000 000 bacterii aerobe celulozolitice. În timp de 6 ore de menţinere a gunoiului la 200C, numărul bacteriilor a scăzut de la 940 de milioane la 760 de milioane, iar în 3 zile, la 230 milioane. Menţinând aceeaşi temperatură, numărul de bacterii începe din nou să crească, atingând 700 milioane în 7 zile, 810 milioane în 14 zile şi 3,3 miliarde în 28 de zile. Jumătate din aceste bacterii au fost în stare sporulată. Bacteriile urolitice au prezentat o dinamică similară, în timp ce bacteriile celulozolitice aerobe se înmulţesc în primele câteva zile şi apoi îşi reduc numărul.

1.2. Factorii care influenţează formarea unui compost bun

- Apa - lipsa de apă blochează activitatea microorganismelor şi astfel procesul de descompunere. Prea multă apă face ca microorganismele să nu primească destul aer

- Aerul - aerisirea insuficientă provoacă înmulţirea microorganismelor care preferă locurile umede iar odată cu ele apar şi mirosurile neplăcute.

- Căldura - activitatea de descompunere pe care o realizează microorganismele este maximă atunci când lângă aerul şi apa suficiente, compostul are o temperatură optimă pentru procesele de descompunere. Ideal ar fi ca compostul să aibă 40-600C, deoarece astfel devine posibilă compostarea naturală şi curăţarea de germeni nedoriţi.

- Substanţele nutritive - cu cât resturile pe care le adunăm sunt mai variate, cu atât compostul va fi la sfârşit mai valoros.

- Gradul de mărunţire al deşeurilor - pentru o descompunere rapidă a materialului de compost, este important ca toate componentele organice de substanţă mai tare să fie mărunţite.

Pentru a obţine un compost de calitate şi într-un timp relativ scurt, se recomandă construirea grămezii de compost din mai multe straturi alternative de materiale organice şi minerale diferite, conform următorului procedeu:

1. Se aşterne un strat afânat de material nemaruntit de 15-20 cm. Sunt recomandabile aici tăieturile de crengi şi gard viu, paie, cozi de flori, frunze uscate, coji de copaci, crengi, corzi de viţă de vie. Pentru a face legătura cu celelalte straturi şi a menţine atmosfera favorabilă fermentării, acest strat se stropeşte cu apă. Prin acest strat se poate realiza drenajul compostului; apa care este în plus se va putea scurge şi totodată se asigură aerisirea.

Bibliografie

Bossert I. and Bartha R.- “The fate of petroleum în soil ecosystems. Petroleum Microbiology”, Edit.Ronald M.Atlas, New York chap., 1984;

Henachee R.E., Henis Y., D.B.Anderson, F.B.Meeting, Jr. and G.D.Sayles – “Applied Biotechnology for Site Remediation”,Lewis Publish.,Boca Raton,Fl.,1994.

Toti M., M. Dumitru, Carolina Constantin – “Poluarea cu petrol a solurilor din România”, Ed. RisoPrint, Cluj Napoca, 1999.

http://www_icpa.ro/Coduri/Compostarea.pdf

Preview document

Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 1
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 2
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 3
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 4
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 5
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 6
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 7
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 8
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 9
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 10
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 11
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 12
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 13
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 14
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 15
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 16
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 17
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 18
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 19
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 20
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 21
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 22
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 23
Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea - Pagina 24

Conținut arhivă zip

  • Tehnologii de Bioremediere a Solului - Compostarea.doc

Alții au mai descărcat și

Decontaminarea Solului Poluat cu Petrol

INTRODUCERE Vacanţele, drumetiile sau orice ocazie, când ne putem pierde în splendorile naturii, ne putem scufunda în apele mărilor, căţăra...

Managemetul general al reconstrucției solului

1. Conceptul de calitate a solului Folosit prin analogie cu alţi termeni cum sunt calitatea aerului, calitatea mediului, noţiunea de calitatea...

Întreprindere simulată - manager general al societății SC Panovita

PLAN DE AFACERI 1 DATE GENERALE Numele firmei: S.C. PANOVITA S.R.L. Codul unic de înregistrare: RO5857833 Forma juridică de constituire:...

Metode și tehnici de depoluare în agricultură

1. Poluarea apei Prin poluarea apei se intelege actiunea de introducere in resursele naturale, ca urmare a activitatii social-economice sau in mod...

Trandafirul

Familia Rosaceae Trandfafirul este un arbust cu tije drepte garnisite cu spini. Prezinta Frunze alterne, compuse, stipulate. Florile sunt solitare...

Compostul

Metoda cea mai buna de valorificare a reziduurilor organice de tot felul o reprezinta compostarea. Ce este compostul? Biroul de standardizare din...

Ecotehnica cultivării tutunului și hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Lepidoptere

FLUTURELE ALB AL VERZEI - PIERIS BRASSICAE Fluturele alb al verzei este raspandit in majoritatea tarilor din Europa, in Asia (Japonia) si in...

Te-ar putea interesa și

Depoluarea Solului prin Bioremediere

Introducere In lucrarea de fata am incercat sa cuprindem tóate metodele de bioremedierea solului deoarece poluarea solului constituie o problema...

Decontaminarea Solului Poluat cu Petrol

INTRODUCERE Vacanţele, drumetiile sau orice ocazie, când ne putem pierde în splendorile naturii, ne putem scufunda în apele mărilor, căţăra...

Bioremedierea Solurilor

1.Introducere La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, existenţa unei industrii în continuă expansiune era esenţială pentru restaurarea...

Bioremedierea Solurilor prin Compostare

Introducere Bioremedierea este definita ca utilizarea unor procese biologice de degradare, descompunere, transformare si / sau eliminarea...

Bioremedierea Solurilor Poluate cu Pesticide

Intenția acestui raport este de a discuta despre starea actuala a tehnologiilor de remediere disponibile pentru depoluarea solurilor contaminate cu...

Bioremedierea Exsitu

Noțiuni introductive Pornind de la activităţile degradative ale microorganismelor au fost elaborate numeroase tehnologii de depoluare, care sunt...

Econologie - Capitolul 3

Importanţa econologiei este subliniată în primul rând de funcţiile-obiectiv pe care le îndeplineşte: - funcţii cu caracter predictiv-previzional...

Ai nevoie de altceva?