Dezastru de mediu

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 3333
Mărime: 552.29KB (arhivat)
Publicat de: Silvia Andreea
Puncte necesare: 8

Extras din proiect

INTRODUCERE

Ce este dezastrul provocat de scurgerile de petrol?

Deversarea unei hidrocarburi petroliere lichide în mediul înconjurător, în special în zonele marine, din cauza activității umane, este cunoscută sub numele de dezastru prin deversare de petrol, deoarece este o formă de poluare. Celălalt termen utilizat în mod obișnuit este cel de deversare marină de petrol, în care petrolul este eliberat în ocean sau în zonele de apă de coastă, dar deversările pot avea loc și pe uscat (14).

Cum se poate întâmpla?

Se poate datora deversărilor de țiței de pe platformele offshore, de la sonde, de la petroliere și de pe platformele de foraj, precum și deversărilor de produse petroliere rafinate, cum ar fi benzina, motorina și produsele lor derivate, de combustibili mai grei utilizați de navele mari, cum ar fi combustibilul de cală, sau de ulei uzat (14).

În cazul deversării de petrol de la Deepwater Horizon, iată ce nu a mers bine. În primul rând, cimentul cedează. Cimentul ar trebui să protejeze partea exterioară a conductei sondei și este utilizat pentru a sigila o sondă atunci când este necesar. Problema a fost că fie cimentarea primară, fie cea secundară a cedat, împingând o coloană uriașă de gaze naturale în conducta sondei (5).

Figura 1. Procesul de cimentare.

În al doilea rând, problema apei de mare în tubulatura ascendentă. Deepwater Horizon începuse să elimine coloana grea de noroi de foraj care reprezintă principalul mijloc de control al presiunii în interiorul unei sonde. Utilizările noroiului sunt, în timpul procesului de foraj, noroiul este pompat în josul coloanei ascendente și în puț până la vârful sondei. Apoi, noroiul se întoarce în sus pe platformă, luând cu el și așchiile de foraj. În plus, greutatea noroiului este importantă pentru a menține presiunea din puț, astfel încât petrolul să nu urce la suprafață. Grosimea noroiului poate fi ajustată pentru a face față unei lovituri sau unei creșteri bruște a presiunii gazului. Problema este atunci când cimentul a cedat; gazul natural a urcat la suprafață, deoarece amestecul slăbit de noroi și apă de mare nu avea presiunea necesară pentru a reține gazul. Gazul a aruncat în aer platforma, omorând 11 oameni și distrugând platforma (5).

Figura 2. Problema apei de mare în tubulatura ascendentă.

În al treilea rând, se defectează dispozitivul de prevenire a erupției. Stiva de prevenire a erupției (BOP) este o serie de supape de 450 de tone dezvoltate pentru a preveni o erupție în cazul în care controlul noroiului este depășit. Având la dispoziție doar câteva secunde pentru a reacționa, operatorii platformei au declanșat berbecul de forfecare, dar acesta a forfecat doar parțial conducta de foraj. Este posibil ca o îmbinare să se fi aflat în cale, sau berbecul să fi fost murdărit de bucăți de tubulatură sau ciment de la explozie. Timp de mai multe zile, roboți acționați de la distanță au încercat să declanșeze manual berbecul, dar nu au reușit (5).

Bibliografie

1. Anne Casselman. 10 Biggest Oil Spills in History. Retrieved 4 Oct 2013.

2. Ash Grant, 2012. Top 10 Worst Oil Spills. Retrieved 4 Oct 2013.

3. Comprehensive Drinking Water Source - To - Tap Assessment Guideline. Ministry of Health, British Columbia Government. Retrieved 4 Oct 2013.

4. Dave Meyer, 2011. A Year after the BP Oil Spill: Slow Recovery, Continued Risk Management Challenges. Retrieved 4 Oct 2013.

5. Emmett Mayer III & Dan Shea. What Happened On The Deepwater Horizon? The Times-Picayune.

6. Gina Solomon, 2010. Q&A PART 2: Gulf Coast Oil Spill and Your Health - Who’s at Risk? Retrieved 4 Oct 2013.

7. Gina Solomon, 2010. The Gulf Oil Spill: Human Health is Affected Too. Switchboard Natural Resources Defense Council Staff Blog. Retrieved 3 Oct 2013.

8. Gulf Found to Recover From War's Oil Spill. New York Times. 1993-03-18. Retrieved 2009-10-28.

9. John M. Broder and Tom Zeller Jr., Gulf Oil Spill Is Bad, but How Bad? 20 May 2010. Retrieved 4 Oct 2013.

10. Kayvan Farzaneh, 2010. The Biggest Oil Spills in History. Retrieved 4 Oct 2013.

11. Marine Connector. Tanker Incidents. Retrieved 2009-07-19.

12. Marybeth Holleman, Lingering Lessons of the Exxon Valdez Oil Spill. Commondreams.org. 2004-03-22. Retrieved 27 Aug 2012.

13. On Scene Coordinator Report Deepwater Horizon Oil Spill. Submitted to National Response Team. September 2011. Retrieved 4 Oct 2013.

14. Paritta Wangkiat, 2013. Oil spill clean-up chemicals: What are they? Bangkok Post. Retrieved 10 Oct 2013.

15. Randy Astaiza, 2012. 19 Months Later, Here's What We've Learned from the Deepwater Horizon Oil Spill. Retrieved 10 Oct 2013.

16. Risk assessment Guidance. University of Leeds, UK. Retrieved 4 Oct 2013.

17. Risk Assessment Guideline. Department of Occupational Safety and Health, Malaysia. Retrieved 4 Oct 2013.

18. Risk Assessment: Step 3: Evaluate the risks and decide on precautions. Health and Safety Executive, UK Government. Retrieved 4 Oct 2013.

Preview document

Dezastru de mediu - Pagina 1
Dezastru de mediu - Pagina 2
Dezastru de mediu - Pagina 3
Dezastru de mediu - Pagina 4
Dezastru de mediu - Pagina 5
Dezastru de mediu - Pagina 6
Dezastru de mediu - Pagina 7
Dezastru de mediu - Pagina 8
Dezastru de mediu - Pagina 9
Dezastru de mediu - Pagina 10
Dezastru de mediu - Pagina 11
Dezastru de mediu - Pagina 12
Dezastru de mediu - Pagina 13
Dezastru de mediu - Pagina 14
Dezastru de mediu - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Dezastru de mediu.docx

Te-ar putea interesa și

Managementul Situațiilor de Urgență Produse de Cutremure în Zone Aglomerate Urbane

Introducere Baza acestei lucrãri o constituie strategia de actiune si de management al situatiilor de urgentã create în urma producerii unui...

Evaluarea Riscurilor de Cutremur la Nivelul Județului Vrancea

Baza acestei lucrări o constituie strategia de acţiune şi de management al situaţiilor de urgenţă create în urma producerii unui cutremur într-o...

Asigurări și reasigurări - asigurarea riscurilor catastrofice

III.Evaluarea riscurilor de catastrofa si predispozitia la dezastre III.1. Caracterizare generala Estimarile privind predispozitia la dezastrele...

Hazardele naturale, Cauze și implicații în turism

Cap.1 Introducere Cunoaşterea riscurilor naturale reprezintă o necesitate a societăţii moderne, constituind o condiţie sine qua non în realizarea...

Raport de audit intern al modului de organizare a activității de tehnologia informației în entitatea publică

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1. Având în vedere modificările intervenite în economia românească şi europeană agenţii economici care folosesc în...

Cooperarea cu forțe și structuri de intervenție internaționale solicitate pe timpul intervențiilor la dezastre (UE, ONU, NATO)

Introducere Cel mai important obiectiv al tuturor timpurilor pe care omenirea a încercat să-l realizeze şi în acelaşi timp să-l păstreze a fost...

Managementul calității mediului

1. Termeni specifici din domeniul calitatii mediului: Termenul Management (din lat. manum agere = „a conduce cu mâna“) a fost definit de către...

Deteriorarea ecosistemelor prin introducere de noi specii

Capitolul 1. FORME DE DEGRADARE A MEDIULUI Încă de la apariția omului pe Terra, el a influențat mediul natural în care trăia. La început impactul...

Ai nevoie de altceva?