Urban walk - Valorificarea spațiilor intermediare

1. Contextul şi justificarea proiectului

Spaţiile intermediare de tip portic ale Bucureştiului sunt, în general, spaţii nerevendicate sau, atunci când sunt totuşi revendicate, nu sunt însuşite în totalitatea lor, ci mai degrabă cât să răspundă nevoilor imediate ale celui ce beneficiază de pe urma acestora. Sunt luate în stăpânire fragmentar, fără grijă de ceea ce înseamnă calitatea spaţiului. Atunci când sunt abandonate complet devin spaţii insalubre, ale nimănui (deşi, prin poziţia lor, aparţin tuturor).

Prin acest proiect ne propunem să identificăm şi investigăm spaţiile de tip portic din centrul Bucureştiului aflate la limita dintre spaţiul public şi spaţiul privat, cu potenţial de valorificare a unor componente diverse (sociale, culturale, artistice, educative etc.). Aceste spaţii negociază relaţia interior-exterior, putând fi exploatate în vederea întăririi acestei relaţii, sporind gradul de vizibilitate al activităţilor interioare. O exploatare unitară, sau cel puţin coerentă este necesară însă în vederea integrării lor la nivel urban, acceptării lor drept spaţii importante, cu un foarte mare potenţial pentru un număr ridicat de beneficiari direcţi şi indirecţi.

În acest sens propunem cercetarea pluridisciplinară (arhitecturală, urbanistică, socio-antropologică) şi cartografierea acestor spaţii. Prin acest demers se urmăreşte identificarea unui set de criterii clare, contextuale care să informeze asupra potenţialului spaţiilor intermediare de tip portic, astfel încât să se poată dezvolta intervenţii ulterioare de amenajare şi utilizare a lor.

Proiectul se adresează persoanelor care pot interveni în aceste spaţii (autorităţi, proprietari, ONG-uri etc.).

Printre principalele cauze care au generat lipsa valorificării spaţiilor intermediare de tip portic din zona centrală a Bucureştiului am identificat:

- Statutul incert (prin configurarea lor, aceste spaţii sunt cedate utilizării libere de către public deşi din punct de vedere juridic aparţin proprietarului clădirii – fie el statul, persoană fizică, persoană juridică etc.; sunt spaţii ale tuturor şi ale nimănui în acelaşi timp prin poziţionarea lor, dar observăm, la nivelul Bucureştiului, că sunt luate în posesie fragmentar, neunitar, uneori chiar abuziv, ignorându-se funcţiunea lor principală de spaţii libere, de trecere);

- Din acest statut incert rezultă o utilizare haotică, parazitară, ce continuă funcţiunile adiacente de cele mai multe ori din raţiuni economice; atunci când funcţiunile adiacente sunt de tip comercial, aproprierea zonei de portic reprezintă un mod prin care este sporită vizibilitatea acestora în spaţiul public, dacă nu chiar zona de expunere a mărfurilor;

- Lipsa conştientizării valorii acestor spaţii şi a modurilor în care acestea pot fi exploatate la nivel urban conduce la indiferenţa celor ce pot interveni în astfel de spaţii (acestea lipsesc din strategiile urbane, iar modul de funcţionare a lor în prezent demonsterază inclusiv indiferenţa autorităţilor care aprobă sau permit luarea în posesie fragmentară).