Necesitatea și conținutul asigurărilor

Inca din cele mai vechi timpuri, agentii economici au cautat sa descopere si sa aplice diverse mijloace de protectie impotriva diefritelor riscuri la care erau expuse activitatile lor de productie si de comercializare, precum si persoanele care exercitau asemenea activitati. In prezent, progresele remarcabile inregistrate de stiinta si tehnica au condus la dezvoltarea economica si sociala, la cresterea productivitatii muncii, generand astfel o serie variata de riscuri.

In domeniul asigurarilor, riscul este definit ca fiind un eveniment viitor si incert, acestui concept fiindu-i ascociate doua dimensiuni: probabilitatea de aparitie si consecintele materiale si financiare.

Probabilitatea de aparitie poate fi determinata cu ajutorul statisticii matematice. Voi considera,de exemplu, cazul accidentelor auto. Daca ne raportam la un singur conducator auto, este foarte greu sa precizam cand si cum va avea un accident si, mai ales, care vor fi consecintele acestui accident. Daca ne raportam insa la o regiune sau tara si la o anumita perioada de timp, atunci putem sa analizam o serie de statistici privind accidentele auto si sa determinam probabilitatea de producere a lor in conditii similare.

Cea de-a doua dimensiune a riscului (consecintele materiale si financiare) este la fel de importanta ca prima. Ne-am obisnuit sa dam atentie numai evenimentelor care au o frecventa mai mare de realizare si sa neglijam pe cele care au o frecventa unica. In categoria accidentelor rare si foarte rare intra cele din domeniul aviatiei si al transporturilor fluviale, maritime si oceanice, ale caror consecinte sunt insa foarte grave, constientizarea si evaluarea acestor riscuri atat la nivel individual , cat si social, sunt absolut necesare.

Acestor doua dimensiuni associate conceptului de risc trebuie sa o adaugam pe a treia: perceptia riscului. Acest lucru este necesar, deoarece modul I care constientizam pericolele difera de la un individ la altul. Ca exemplu, putem considera faptul ca pentru un fumator riscul imbolnavirii de cancer este mult mai mare decat pentru un nefumator. Paradoxal este faptul ca fumatorul are tendinta de a subevalua sau chiar de a ignora acest risc. Asadar, in analiza si, mai ales,in interpretarea riscurilor natural sau tehnologice la care suntem expusi, component psihologica asociata conceptului de risc are un rol essential in conceperea si elaborarea unor mijloace de protectie impotriva acestor riscuri.

Producerea unor fenomene sau evenimente poate sa provoace pierderi material, sa stanjeneasca activitatea economica , sa puna in pericol viata sau integritatea corporala a oamenilor. Pe scurt, omul este supus unor pericole multiple si variate, cauzate de fortele naturii, de folosirea tehnicii sau de anumiti factori sociali sau social-economici Aceste cause generatoare de pagube in economie pot fi grupate in doua mari categorii:

- independente de vointa oamenilor, din care fac parte: cutremurul de pamant, seceta, trasnetul, alunecarea de teren, uraganul, furtuna, ploile torentiale, grindina, inundatiile, inghetul, decesul etc.;

-dependente de vointa omului, din care fac parte: accidentele, spargerile, invaliditatea, inundatiile, incendiile, exploziile, accidentele in timpul transportului.

Dintre toate aceste calamitati, cele mai pagubitoare, avand o arie larga de raspandire pe glob, sunt reprezentate de riscuri ce sunt generate de forte ale naturii:

Sursa: www. google.com

Inundatiile apar ca urmare a precipitatiilor sub forma de aversa sau ploi de lunga durata ce conduc la iesirea raurilor din matca si la revarsarea lor. De asemenea, riscul de inundatii poate aparea si ca urmare a topirii unor cantitati mari de zapada sau din cauza spargerii unor baraje de colecatare a apelor.

Sursa: www.google.com

Seceta poate afecta puternic activitatea economica si, prin aceasta, pericliteaza insasi viata oamenilor si a animalelor, pe intinse zone geografice. Seceta se manifesta ca urmare a expunerii acestor zone timp indelungat la un climat sarac in precipitatii atmosferice.