Analiza Pieței Conturilor de Economii și Depozite din România

CAPITOLUL 1. ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC INTERN ȘI INTERNAȚIONAL

1.1. Mediul economico-financiar internaţional și impactul asupra economisirii

Anii 2010-2011 s-au dorit a fi anii de repornire a motoarelor economice, anii de relansare a creşterii economiilor naţionale şi al revenirii puterii de cumpărare a monedelor. Totuși, contextul macroeconomic actual, în covalescență, încă nerecuperat după criza economică, este caracterizat în termeni similari pentru ansamblul economiei mondiale, cu mari diferenţe între economiile naţionale.

În anul 2010 am asistat la o revenire neuniformă şi nu suficient de robustă ca să ofere stimuli pozitivi generali. Lipsa resurselor financiare s-a manifestat sub forma reducerii investiţiilor străine directe şi a stopării unor numeroase proiecte, precum şi printr-o serie de efecte asupra comerţului internaţional și al productivităţii.

Deși o serie diversă de stimulente monetare și fiscale au fost puse în aplicare, lipsa de sustenabilitate a datoriilor publice, inconsecvența și lipsa de coordonare între diversele măsuri publice naționale și internaționale de consolidare fiscală, precum și riscul creșterii prețurilor accentuează necesitatea inițierii de măsuri pentru retragerea treptată a stimulentelor. Totuși, retragerea stimulentelor fiscale și monetare poate dăuna procesului de reluarea sustenabilă a creșterii economice, ceea ce s-ar putea răsfrânge în viitor asupra echilibrului finanțelor publice și a economiei pe ansamblu, dar și asupra cererii pentru exporturile țărilor partenere în schimburile comerciale.

Instabilitatea financiară internaţională a fost accentuată prin volatilitatea cursurilor de schimb şi al fluxurilor internaţionale de capital, cu repersursiuni asupra preţurilor de pe piața bunurilor şi serviciilor. Economiile țărilor dezvoltate s-au confruntat şi în 2010 și în 2011 cu niveluri încă ridicate şi nesustenabile ale deficitelor publice şi ale gradului de îndatorare, dar şi cu o lichiditate crescută a sistemelor financiare, în condiţiile unei restrângeri a cererii de credite. Pe de altă parte, țările în curs de dezvoltare şi-au continuat evoluţiile economice puternic pozitive, cu investiţii în infrastructura națională, cu exporturi majore şi cu creşterea nivelului consumului intern.

Pe arena internațională, sistemele bancare au înregistrat o serie de modificări structurale. În Statele Unite ale Americii, în 2010, au dat faliment 157 de bănci regionale, iar numărul băncilor cu probleme s-a situat la nivelul de 829. În Europa, sistemele bancare din Grecia, Islanda, Irlanda și Letonia s-au confruntat cu probleme sistemice, dar şi unele instituţii financiare din Marea Britanie au continuat să aibă dificultăți. Deficitele publice au continuat să influenţeze negativ sistemul financiar din Ungaria, Portugalia şi România.

Creșterea economică lentă din spațiul european este afectată negativ de menținerea unui grad redus de competitivitate, de un volum insuficient de investiții străine, de măsurile dure de consolidare fiscală, de renunțarea la facilitățile fiscale, de volatilitatea monedelor naționale, precum și de o diminuare a creditului, pe fondul expunerii tot mai mari la un volum îngrijorător al creditelor neperformante.

Conform informațiilor publicate de Oficiului de Statistic al Uniunii Europene (Eurostat) legate de procesul de economisire, rata de economisire a gospodăriilor s-a redus atât în zona euro, cât și în UE27, în 2010, atingând nivelul de 12,1%. Aceast evoluție a fost determinată de scăderea mai mare a venitului real disponibil din zona euro în raport cu cheltuielile privind consumul real final.

Pe acest fundal general, s-au accentuat preocupările guvernelor şi ale sectoarelor financiar-bancare de găsire a unor soluţii eficiente de prevenire a crizelor dar şi de creare a unor cadre de stabilitate financiară, rolul atribuit schemelor de garantare a depozitelor devenind din ce în ce mai important.

În 2009, Asociaţia Internaţională a Asigurătorilor de Depozite (IADI) şi Comitetul de la Basel al Supraveghetorilor Bancari (BCBS) au publicat „Principiile fundamentale pentru asigurarea unor sisteme eficiente de garantare a depozitelor”, și tot în acest an, un comitet format din reprezentanţi ai BCBS, IADI, Forumul European al Asigurătorilor de Depozite (EFDI), Fondului Monetar Internaţional (FMI), Băncii Mondiale şi Comisiei Europene au demarat colaborarea pentru dezvoltarea și implementarea unei Metodologii de evaluare a conformităţii schemelor de garantare a depozitelor cu Principiile fundamentale. La sfârşitul anului 2010, această metodologie a fost înaintată Consiliului pentru Stabilitate Financiară (Financial Stability Board-FSB).

La nivel european, se conturează preocuparea Comisiei Europene pentru crearea unui cadru unic de management al crizelor şi perfecţionarea Directivei aplicabilă schemelor de garantare a depozitelor. Măsurile de intervenţie luate în Europa de guvernele naţionale în perioada de criză în scopul stabilizării băncilor cu dificultăți, au salvat o serie de instituţii financiare, dar costurile salvării acestor sisteme au fost uriaşe, ajutorul financiar acordat înregistrând până la 13% din produsul intern brut la nivelul Uniunii Europene.