Elementele esențiale ale tehnicilor bancare practicate de Băncile Comerciale Românești

Capitolul 1: Organizarea Sistemului Bancar Românesc

1.1 Diferitele instituții de credit

În România, conform articolului 3 din O.U.G. nr 99/2006, instituțiile de credit se pot forma și funcționa , cu îndeplinirea dispozițiilor întrebuințate și a cerințelor prevăzute, în următoarele categorii:

- bănci de credit ipotecar;

- instituții emitente de monedă electronică;

- bănci de economisire și creditare în domeniul locativ;

- organizații cooperatiste de credit;

- bănci.

Prin urmare putem enumera :

- Bănci inființate ca societăți pe acțiuni , de exemplu:Banca Comercială Română SA ,Raffeisen Bank Sa și Volsksbank SA;

- Organizații cooperatiste de credit,cum ar fi:Creditcoop și Casa Centrală;

- Bănci de Economisire și Creditare în domeniul locativ, enumerând: Raiffesen-Banca pentru locuințe SA și Hvb-Banca pentru locuințe SA;

- Bănci de credit ipotecar;

- Instituții emitente de monedă electronică;

Sistemul bancar și din sucursalele unor instituții de credit străine, autorizate de BNR să și desfășoare activitatea pe teritoriul României, putem enumera: Bank of Cyprus Public, Company Limited Nicosia Sucursală România, Banca di Roma Spa.

Instituțiile de credit sunt de două tipuri :

- Universale:sunt acele bănci și instituții cooperatiste care au capacitatea de a atrage depozite, acorda credite, operațiuni de leasing, operațiuni de plăți, administrarea instrumentelor financiare, etc.

- Speciale: băncile de economii, de creditare în domeniul locativ și instituțiile care pun în circulație moneda electronică.

1.2 Organismele profesionale și organele centrale

Asociația Română a Băncilor este o instituție profesională care a luat naștere în luna mai a anului 1991. Asociația are momentan 37 de membri, sucursale și reprezentanțe a unor bănci străine și instituții de credit cu capital majoritar privat sau de stat. Considerată ca fiind glasul sectorului bancar în relația cu autoritățile române, Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială și alte organisme interne și internaționale această asociație reprezintă toată industria bancară din România.

Obiectivul principal al ARB este reprezentat de apărarea drepturilor și intereselor participanților, în special acum când are loc reglementrea gândită la nivel European a unui sistem care este reglementat după anumite norme,ce poate îndeplini o canstrângere în activitatea băncilor .

Institutul Bancar Român funcționează ca și persoană juridică fără scop patrimonial,înființată în anul 1991 de către Banca Națională a României(BNR) și Asociația Română a Băncilor(ARB).

Principalul scop al Institutului Bancar Român (IBR) este îmbunătățirea profesională, instruirea și specializarea personalului din mediu financiar bancar,în concordanță cu strategia stabilită de BNR împreună cu ARB și cu programele aprobate de Consiliul de Administrație.

1.3 Autoritățile de control, de reglementare și consultare

În cadrul economiei fiecărei țări are loc aplicarea principiului supravegherii prudenței bancare care are la bază delegarea de competențe specifice unei autorități de a controla, maniera în care se derulează și organizează activitatea bancară în economie.

În România există o singură autoritate ce vizează acțiunile de control, de reglementarea și de consultarea în sistemul bancar românesc și aceasta este Banca Națională a României. În realizarea obiectivelor principale ale Băncii Centrale, potrvit Statutului BNR, aceasta îndeplinește următoarele funcții:

a) „Funcția de reglementare a sistemului bănesc și de credit

b) Lansarea cu drept de monopol a bancnotelor

c) Funcția de bancă a băncilor

d) Funcția de bancă a guvernului

e) Funcția de control și monitorizare a activităților instituțiilor de credit”

În cadrul funcției de control și consultare(supraveghere),Banca Centrală controlează și supraveghează băncile în vederea susținerii stabilității și capacității de funcționare a sistemului bancar și protejării intereselor deponenților și creditorilor. Principalele condiții pe care le îndeplinește această funcție executate de Banca Centrală,asupra băncilor comerciale,sunt:

- Punerea în circulație a licențelor pentru activitatea bancară și realizarea anumitor tipuri de operațiuni;

- Analizarea și controlarea dărilor de seamă financiare,prezentate de instituțiile bancare și conceperea reviziilor pe teren;

- Precizarea și înființarea normativului pentru rezervele obligatorii și controlul lor.

Funcția de reglementare a sistemului bănesc și de credit este cea mai folosită și ocupă o poziție prioritară.

În cadrul funcției de reglementare se iau măsuri pentru impunerea respectării acesteia și să fie aplicate sancțiunile legale în cazurile de nerespectare în vederea realizării obiectivelor strategice.

Cap 2 Deschiderea și funcționarea contului bancar:

1,Intrarea în relația client-bancă

1.1 Verificarea actului de identitate

Pentru orice operațiune solicitată, clientul trebuie sa prezinte un act de identitate, pentru a fi valid acesta trebuie sa conțină următoarele elemente:

- Nume și prenume;

- Locul și data nașterii

- Codul numeric personal sau un număr similar unic de identificare

- Domiciliu, reședința

1.2 Verificarea adresei

Adresa se verifică pe baza IC sau a altui document precum: pașaport, permisul de ședere sau cartea albastră UE.

1.3 Verificarea capacității civile

Conform Articolul 28 alin. C.civ. Capacitatea civilă, tuturor persoanelor le este recunoscută capacitatea civilă cu anumite excepții în cazurile unde este interzisă printr-o hotărâre judecătorească, sau daca persona nu este in totalitatea facultăților mintale. Capacitatea civilă este formată din două elemente capacitatea de folosință și cea de folosință, acestea permit individului major de a-și reprezenta propria persoană prin drept de semnătură.

1.4 Verificarea naționalității

Pentru identificarea naționalității se solicită în cazul cetățenilor români: buletinul sau CI, cartea de identitate provizorie și cartea electronică de identitate. În cazul cetățenilor români domiciliați în străinătate se poate accepta cu titlu de excepție pașaportul împreună cu un document oficial unde să fie specificată țara de rezidență.

În cazul cetățenilor din Uniunea Europeană, Confederația Elvețiană sau Spațiul Economic European, aceștia au datoria de a prezenta: permis de ședere, certificat de înregistrare, cartea de rezidență pentru membrii de familie și cartea albastră a Uniunii Europene. Pentru cetățenii străini-rezidenți condițiile sunt mare partea aceleași cu mențiunea ca permisul de ședere poate fi temporar în scop de muncă sau pe termen lung.

Persoanele de cu cetățenie din SUA au nevoie de documente precum: document de identitate eliberat de autoritățile române în vederea condițiilor legale și document de identitate realizat de către autoritățile oficiale americane.