Aplicarea sistemului HACCP în obținerea fulgilor de porumb cu adaos de vitamine și minerale

H A C C P – Scurt istoric

Deschiderea Romaniei catre pietele exterioare in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului si in perspective participarii la Uniunea Europeana conduce la necesitatea adaptarii la exigentele internationale cu privire la sistemul de siguranta si calitatea alimentelor. Romania are nevoie de programe de control care sa asigure securitatea si calitatea produselor romanesti. Din aceste motive se considera ca este necesara schimbarea actualelor sisteme de control al calitatii din intreprinderile romanesti si inlocuirea lor cu sisteme moderne. ( GMPs, GHP, HACCP, ISO9000:2000).

HACCP este un acronym ce privinde din expresia limbii engleze “Hazard Analysis and Critical Control Points” care se traduce prin “ Analiza Riscurilor. Puncte Ctitice de Control”.

HACCP s-a nascut la sfarsitul anilor 60 in cadrul prestigios si exigent al prepararii alimentelor destinate misiunilor spatiale americane, impus ca principiu de Codex Almentarius, descries si recomandat de catre Comisia Uniunii Europene.

Comisia Codex Alimentarius a fost instituita de FAO in 1961 iar din 1962 este responsabila pentru implementarea programului comun FAO/OMS pentru Standarde alimentare. Principlalele scopuri sunt protejarea consumatorilor si asigurarea practicitlor corecte in comertul international.

CAC a adoptat Liniile Directoare pentru alimcarea HACCP, astfel se instituie un control care se focalizeaza asupra masurilor preventive.

HACCP este cunoscut peste tot in industria alimentara ca o abordare eficienta in obtinerea unor produse bune in asigurarea unei igiene corespunzatoare si a unor tehnici de productie care vor conduce in final la o siguranta corespunzatoare a produselor alimentare.

Sistemul HACCP stabileste proceduri de control pentru identificarea punctelor critice de control si monitorizarea la nivelul intregii productii.

Un punct critic de control este intalnit pe tot parcursul lantului alimentar, incepand cu material prima si pana la produsul finit, unde ponderea controlului poare duce la rezultate necorespunzatoare privind riscurile fata de siguranta produselor alimentare.

Monitorizarea CCP este realizata prin utilizarea unor indicatori usori masurabili, care confera o scadere a costurilor, in comparative cu luarea de probe si testarea produselor, care nu sunt la fel de eficiente si sunt mai scumpe.

Ca si alte sisteme sau programe importante existente intr-o organizatie implementarea HACCP necesita resurse, angajamente si foarte mult timp.

HACCP este un sistem specific de management al sigurantei in consum a produselor alimentare. Este o metoda sistematica, intercativa de identificare, evaluare si control al riscurilor asociate produselor alimentare. Sistemul e utilizat de personalul implicat in circuitul alimentelor pentru planificarea si instituirea procedurilor proiectate in scopul de a preveni, elimina sau reduce la niveluri acceptabile riscurile care ar putea afecta siguranta alimentelor.

Metodologia si elaborarea unui plan propriu HACCP se bazeaza pe 7 principii care stau la baza unor documente ce constituie Liniile Directoare pentru punerea in practica a sistemului HACCP. Cele 7 principii sunt:

HACCP si Uniunea Europeana

Comunitatea Europeana a promovat inca din 1983 introducerea principiilor HACCP in legislatia sa. In Directivele Consiliului UE privind pestele (91/43/EEC) si igiena alimentelor (91/525/EEC; 93/94/EEC) sunt acoperite toate etapele de viata ale alimentului. Scopul acestor directive este de a incuraja producatorii si comerciantii de alimente in aplicarea HACCP in propriile companii, dar fara interferenta rigida sau birocratica. Se cere tarilor membre sa stimuleze dezvoltarea ghidurilor de bune practice de igiena (GHP), care pot fi folosite voluntary in accord cu prevederile art.3 al Directivei 93/94/EEC.

In Marea Britanie, in septembrie 1995, a fost instituita obligativitatea aplicarii sistemului HACCP in toate verigile lantului alimentar, nerespectarea acestei reglementari conducand la inchiderea unitatilor.

Asocierea principiilor HACCP cu sistemele calitatii conform standardelor ISO 9000 este o trasatura specifica aplicarii HACCP in tarile U.E.

FAO, OMS, Codex Alimentarius

In anul 1993 in cadrul Departamentului pentru Siguranta Alimentelor – OMS – a fost elaborat un ghid de instruire in HACCP destinat autoritatilor legislative si industriei. Acest ghid reprezinta in present baza pregatirii in domeniul sigurantei alimentelor. In anul 1994, expertii tehnicii FAO au revizuit aplicatiile internationale ale HACCP, au evaluat impactul potential asupra comertului international si au examinat rolul organizatiilor guvernamentale in sustinerea aplicatiilor HACCP in lume.

Programele internationale HACCP au fost mult influentate de aprobarea de catre Codex Alimentarius, in 1997, a sistemului HACCP, standardizat pentru utilizarea internationala.

Rolul HACCP ca sistem de control in siguranta produselor alimentare

Conceptul HACCP se refera la asigurarea calitatii (sigurantei) produselor alimentare din punct de vedere microbiologic si fizico-chimic. Metoda permite identificarea si analiza pericolelor associate diferitelor stadii ale proceselor de productie. Conceptual HACCP se refera la asigurarea calitatii (sigurantei) bunurilor alimentare, definirea mijloacelor necesare controlului acestora, asigurarea ca acestea sunt aplicate in mod eficient.

HACCP (Hazard Analysis Critical Control Points): Sistemul analizei pericolelor in punctele critice de control reprezinta metoda de abordare sistematica a asigurarii inocuitatii alimentelor, bazate pe identificarea, evaluarea si tinerea sub control a tuturor riscurilor ce ar putea interveni in procesul de fabricare, manipulare si distribuire a acestora.