Cuprins
- Capitolul 1: Prezentare produs.3
- 1.1. Structura chimică. Proprietăți. Utilizare.5
- 1.2. Tehnologia de fermentație.9
- 1.3. Bilanț de materiale.11
- Capitolul 2: Proiectarea bioreactorului.15
- 2.1. Alegerea materialului de construcție și probleme de coroziune.15
- 2.2. Determinarea dimensiunilor geometrice ale bioreactorului.18
- 2.2.1. Determinarea dimensiunilor bioreactorului.18
- 2.2.2. Calcule de rezistență mecanică.21
- 2.2.3. Dimensionare manta.22
- 2.3. Dimensionarea și verificarea suprafeței de transfer termic.24
- 2.3.1. Bilanțul termic.25
- 2.3.2. Calculul suprafeței de transer termic necesară.27
- 2.3.3. Determinarea grosimii izolației.35
- 2.4. Determinarea consumului de energie în procesul de amestecare.39
- 2.4.1. Calculul de rezistență al arborelui agitatorului.42
- 2.4.2. Dimensionarea barbotorului.45
- 2.5. Dimensionarea racordurilor.40
- 2.6. Dimensionarea suporților .52
- Fișă tehnică
- Capitolul 3: Automatizarea bioreactorului.56
- Capitolul 4: Utilități.61
- Capitolul 5: Norme de protecție a muncii și măsuri P.S.I .63
Extras din proiect
Capitolul I. Prezentare produs
Antibioticele sunt substanţe chimice organice produse de microorganisme sau obţinute prin sinteză sau semisinteză, care în doze mici inhibă dezvoltarea microorganismelor patogene.S-a observat, după descoperirea microbilor de către Pasteur, că unele specii microbiene se separă de altele prin elaborarea unor substanţe chimice nocive.Acest fenomen este numit antibioză, iar substanţele chimice rezultate din metabolismul celulelor vii poartă numele de antibiotice.
În 1941 au fost introduse în practica medicală antibioticele caractezizate prin eficacitate ridicată şi toxicitate redusă.Succesele exceptionale obţinute în tratarea maladiilor infecţioase cu ajutorul penicilinei G au declanşat cercetări foarte minuţioase şi astfel într-un interval scurt s-a descoperit şi penicilina V.
Clasificarea antibioticelor
Numărul foarte mare de antibiotice cunoscute până în prezent a pus problema clasificării acestor produse. Sau propus mai multe criterii de clasificare în funcţie de originea microorganismului producător, structura chimică şi acţiunea antibacteriană.
Cu toate că fiecare metodă folosită la clasificare este susceptibilă la anumite critici, clasificarea antibioticelor se va face în funcţie de originea microorganismelor producătoare, structura chimică a antibioticelor, biogeneza şi acţiunea lor farmacologică [1]
a) După originea microorganismului producător, antibioticele se clasifică în următoarele grupe:
• antibiotice produse de bacterii: gramicidina, gramidina S, bacitracina,polimixinele etc.;
• antibiotice produse de actinomicete: streptomicina, cloromicetina,tetraciclina,neomicina,
kanamicina, nistatina, actinomicina etc.;
• antibiotice produse din fungi: penicilina, grizeofulvina.
b) După constituţia chimică, antibioticele se clasifică în următoarele grupe:
• antibiotice cu structură alifatică: alicina;
• antibiotice cu structură aromatică: acidul gladiolic, cloramfenicolul(cloromicetina);
• antibiotice cu structură chinonică: fumigatina, ftiocolul;
• antibiotice cu cicluri de furan şi piran: acidul penicilic;
• antibiotice heterociclice cu azot în moleculă: acidul aspergilic, acidulhidroaspergilic;
• antibiotice heterociclice cu azot şi sulf în moleculă: penicilinele;
• antibiotice cu structură polipeptidică: gramicidina;
• antibiotice cu structură complexă: macrolidele;
• antibiotice cu structură nedeterminată: viomicina
c) După biogeneză, antibioticele se clasifică în următoarele grupe:
• antibiotice derivate din aminoacizi sau din unităţi asemănătoare: oxamicina,azaserina,cloramfenicolul, penicilinele, bacitracinele, actinomicinele;
• antibiotice derivate din glucide simple: streptomicina, kanamicina,neomicina;
• antibiotice diverse: novobiocina, vancomicina.
d) După acţiunea farmacologică, antibioticele se clasifică în următoarele grupe:
• antibiotice cu acţiune antibacteriană;
• antibiotice cu acţiune antituberculoasă;
• antibiotice cu acţiune antivirotică;
• antibiotice cu acţiune anticanceroasă;
• antibiotice cu acţiune antifungică;
• antibiotice cu acţiune antiprotozoariană.
Prin urmare, antibioticele nu exercită aceeaşi acţiune antimicrobiană asupra tuturor germenilor patogeni; ele au spectru antibacterian caracteristic,determinat de rezistenţa specifică a microorganismelor patogene. [1]
• Betalactaminele
Betalactaminele, cu nucleu betalactam, grupul de antibiotice cel mai important şi cu membrii cei mai numeroşi, reunesc patru familii principale: peniciline naturale şi semisintetice (7 generaţii); carbapeneme; monobactami; cefalosporine (3 generaţii).
Penicilinele
Penicilinele naturale se obţin din ciupercile genului Penicillium (notatum, chrysogenum, crustosum); ele au un nucleu betalactamic biciclic (acidul 6 – aminopenicilanic).
Generaţia I cuprinde peste 20 de tipuri de peniciline biosintetice, naturale (penicilinele: G, X, F, K, V etc).
Penicilinele conţin în structura lor un nucleu tiazolic condensat cu unul tetragonal diferind între ele prin natura radicalului R.
Bibliografie
1.www.scribd.com
2.C.Oniscu, Tehnologia produselor de biosinteză, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1978
3.Ioan Şt. Bontaş,Microbiologie industrială,1996
4. Radu Z. Tudose,Alexandru Tancu,Fenomene de transfer şi utilaje în industria chimică,Îndrumar de proiectare,1990.
5. E. Horoba, Gh. Cristian și Sofronia Bouariu- „ Reactoare în Industria Chimicî Organică. Îndrumar de proiectare.”, Editura Pim, Iași 2014
6. Silvia Curteanu, Şt. Ungureanu, Automatizarea proceselor din industria chimică, Editura Tehnică "Gh. Asachi", Iaşi, 2000;
7. Șt. Ungureanu, C Petrilă- „ Automatizarea proceselor din industria chimică” , Iași- 2001
Preview document
Conținut arhivă zip
- Antibiotice.docx