Analiza Serviciilor de Asigurare din România

Introducere

Istoria si evolutia asigurarilor in Romania

Istoria asigurarilor in Romania, a inceput sa fie scrisa anterior anului 1871, prin manifestari ale protectiei pe baze mutuale, ce au aparut in Transilvania inca din secolul al XIV-lea. In anul 1744 a aparut la Brasov, Casa de Incendiu, organizata prin fuzionarea a mai multe asociatii mutuale. In anul 1848 ia fiinta Institutul General de Pensii, organizatie ce isi face apartitia tot la Brasov, ca asociatie mutuala care asigura membrilor o pensie anuala. Dupa tratatul de la Adrianopole din anul 1829, au aparut in Bucuresti, la Iasi si in porturile dunarene, reprezentante ale unor companii straine din Austria, Italia, Anglia si Ungaria. Aceste reprezentante practicau asigurari de transport, de incendiu si asigurari de viata.

Anul 1871 este un an de referinta pentru asigurarile din Romania, prin faptul ca in luna martie, printr-un Inalt Decret Domnesc s-a infiintat prima societate de asigurari romaneasca, Dacia, cu un capital social de 3 milioane lei. In anul 1873, a fost creata a doua societate romaneasca de asigurari, Romania, cu un capital social de 2 milioane lei.

Aceste societati romanesti de asigurari, aveau ca membri fondatori si ca membri in consiliile lor de administratie, personaliatati marcante ale scenei politice, economice si sociale din acea vreme. In anul 1881, cele doua societati romanesti de asigurari au fuzionat si au creat o singura societate, Dacia - Romania, care a devenit o societate puternica. Un an mai tarziu, s-a infiintat, tot de catre marile personalitati ale vietii socio-politice si economice, Societatea Nationala, care avea un capital social de 3 milioane lei.

Urmare a crearii acestor societati de asigurari si a dezvoltatii pietei locale a asigurarilor, rand pe rand reprezentantele companiilor straine de asigurari au inceput sa se retraga, cedandu-si portofoliile societatilor romanesti.

In anul 1897, prin colaborarea cu Banca Marmorosch, a fost intemeiata la Braila, societatea Generala, care era specializata in asigurarile pentru transporturi maritime. Compania italiana "Assicurazioni Generali" din Trieste a participat la subscrierea capitalului societatii Generala, ajutand-o pe aceasta sa obtina recunoasterea politelor si cedarea in reasigurare pe pietele internationale de asigurari. Ulterior societatea Generala si-a mutat sediul la Bucuresti si si-a diversificat portofoliul, inclusiv in domeniul asigurarilor de viata. In anul 1935, luand in considerare volumul de prime incasate, Generala se situa in fruntea societatilor de asigurare din Romania.

In anul 1906, s-a infiintat societatea Agricola, care practica in principal asigurari agricole dar si alte tipuri asigurari si care a fuzionat in anul 1930 cu societatea Fonciera din Cluj, formand societea Agricola – Fonciera.

In anul 1911 s-a infiintat societatea Prima Ardeleana, iar in anul 1920 s-a creat societatea Steaua Romaniei care, in anul 1932 a fuzionat cu societatea Ancora. Compania formata in urma acestei fuziuni, a preluat in anul 1936 portofoliul corespunzator participatiei romanesti la societatea Phoenix din Viena, care era in lichidare.

In anul 1923, s-a infiinta la Chisinau societatea Vulturul, creata de fostii membri ai sectiunii de asigurari a Centralei Cooperativelor din Basarabia, cu un capital de numai 740 mii lei. In acelasi an (1923) a luat fiinta societatea Asigurarea Romaneasca, cu un capital de 4 milioane lei si care era specializata in asigurari de viata fara examinare medicala. Rezultatele din primele de asigurare obtinute de societate, au plasat-o in anul 1937 pe locul sase in cadrul societatilor din acea perioda.

Asigurarile practicate de societatile de asigurare pana la inceputul Primului Razboi Mondial, era asigurari de incendiu si asigurari de viata, asigurarile de transport limitandu-se numai la transporturile fluviale, iar asigurarile impotriva grindinei s-au practicat foarte putin timp si la o scara foarte restransa.

Dupa Primul Razboi Mondial, au aparut inca 22 de societati de asigurare, dintre care unele erau succesoare ale societatilor straine de asigurare: Steaua Romaniei care a preluat portofoliu lui Munchener, Prima Ardeleana care a preluat portofoliul lui Erste Ungarische si Adriatica (societate italiana). Dupa anul 1927, Guvernul a autorizat infiinatea societatilor straine in Romania, printre care si Norwich, PHOENIX, STANDARD, SUN.

In anii '30 activitatea economica si activitatea de asigurari, au cunoscut cea mai mare dezvoltare, dezvoltandu-se toate ramurile de asigurari care se practicau pe plan international, numarul societatilor de asigurare variind intre 20 si 24.

Izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial si intrarea Romaniei in razboi, a condus la declinul activitatii de asigurari, astfel societatile engleze CALEDONIAN - ROMANA, NORWICH UNION F.D. si SUN INSURANCE LTD si-au predat portofoliul socieatii VATRA DORNEI si si-au incetat activitatea.

Dupa terminarea razboiului, in anul 1945, mai functionau in Romania numai 13 societati romanesti si 5 reprezentante straine. Printre societatile romanesti se numarau si GENERALA, DACIA - ROMANIA, ASIGURAREA ROMANEASCA, STEAUA ROMANEASCA. Societati romanesti colaborau cu societatile cu capital strain, cu filialele sau reprezentantele pentru Romania ale societatilor straine (din Italia, Anglia, Germania).

In anul 1942 odata cu apariatia legii care reorganiza activitatea de asigurare, Casa de Asigurari a Ministerului de Interne (aparuta in anul 1915 si reorganizata in anul 1936) s-a transformat in REGIA AUTONOMA A ASIGURARILOR DE STAT (R.A.A.S.) practica toate categoriile de asigurari si detinea monopolul asupra asigurarii bunurilor de stat si comunale. Avand in vedere faptul ca R.A.A.S. era in proprietatea statului, regia presta numai servicii publice si nu obtinea profit, astfel primele de asigurare erau sub nivelul primelor practicate de societatile private de asigurari. R.A.A.S. suporta cheltuielile de regie si despagubirile din primele de asigurare incasate.

In anul 1949 REGIA AUTONOMA A ASIGURARILOR DE STAT s-a transformat in societate comerciala de stat si asigurari. In urma nationalizarii, in anul 1948, societatile de asigurare au trecut in proprietatea statului cu toate activele si pasivele lor, iar institutiile publice de asigurari au intrat de asemenea in noile structuri ale economiei planificate.

In aceeasi perioada, capitalul sovietic si-a facut aparitia in diverse ramuri ale economiei, in domeniul asigurarilor creandu-se societatea SOVROM - ASIGURARE.

In anul 1952 s-a creat cu capital integral romanesc, ADMINISTRATIA ASIGURARILOR DE STAT - ADAS, institutie specializata in activitatea de asigurare, de reasigurare si de comisariat de avarie. ADAS si-a desfasurat activitatea sub conducerea generala a Ministerului Finantelor, pe baza unor decrete emise special pentru aceasta. Ministerul Finantelor aproba regulamentele de functionare si conditiile generale si speciale de asigurare, inclusiv tarifele de prime si sumele asigurate la asigurarile facultative. Numai riscurile care erau cedate in reasigurare, limitele retinerilor proprii si conditiile reasigurrailor, erau stabilite de ADAS.

Odata cu aparitia ADAS, asigurarile au devenit monopol de stat, aceasta fiind singura institutie din Romania care a practicat activitatea de asigurare/reasigurare. ADAS avea in obiectul de activitate asigurari obligatorii (prin efectul legii) si asigurari facultative.

Asigurarile prin efectul legii, practicate de ADAS era asigurari pentru bunurile care apartineau cooperativelor agricole de productie si asociatiilor intercooperatiste (inclusive unitatilor economice ale acestora), asigurari pentru bunurile care apartineau persoanelor fizice, asigurari de calatorie pentru cazurile de accidente, asigurari de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.

Asigurarile facultative incheiate de ADAS (in lei sau in valuta), in completarea celor prin efectul legii, erau asigurari de bunuri pentru riscurile de avarie, distrugere, furt sau altele; asigurari de persoane pentru riscurile de invaliditate, deces, supravietuire sau altele; asigurari de raspundere civila, pentru riscurile de vatamare corporala sau deces de persoane, avarierea sau distrugerea unor bunuri si alte pagube pentru care exista raspundere potrivit legilor in vigoare la acea data.