Evaluarea calității produsului vin

Scurtă introducere

O cana de vin fiert, o figurina de martipan sau o scenă a Naşterii, construită din lemn şi paie, pe fundal de colinde, aşa arăta atmosfera ce cuprindea standurile târgului de Crăciun de la Bran. Atrase de aroma mirodeniilor, de cea a vinului fiert am hotărât ca subiectul lucrarii noastre la disciplina „Mărfuri alimentare şi securitatea consumatorului” să fie vinul roşu. Zis şi făcut

Atfel, lucrarea noastră „Caracterizarea generală a vinului roşu” are ca scop evidenţierea celor mai importante aspecte legate de acest produs cât şi descrierea pieţei acestuia.

Principalul obiectiv urmărit este realizarea unei lucrări bine închegate şi informarea corectă a auditoriului despre acest produs.

Cu toţii ştim numerose informaţii despre această bautură, care, pentru majoritatea dintre noi, reprezintă ceva simplu şi obişnuit.

Însă, în urma confruntării cu prima provocare întâmpinată, şi anume documentarea necesară, am putut înţelege marele orizont al acestei băuturi. Acest pas se referă la consultarea unei vaste bibliografii, deoarece, cum spunea şi Radu Anton Roman în cartea sa „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”, vinul este o artă. Mai mult decât un simbol divin sau supranatural, vinul şi mai ales cunoaşterea sa au devenit în lumea întreagă simbolul unei arte: arta de a trăi bine.

Aşadar, pentru desluşirea misterelor acestei arte vom recurge în primul rând la literatura de specialitate, urmând actele normative dar şi internetul.

Capitolul 1 – Caracterizarea generală a vinului roşu –

1.1 Prezentarea vinului rosu

Vechea mentalitate românească consideră pâinea şi vinul roşu „hrana totală”. Într-o variantă veche a legendei despre Baba Dochia, aceasta îi cere lui Dumnezeu mâncare, înţelegând prin acest termen pâine şi vin roşu ca elemente definitorii ale mâncării omului.

Astfel, urmărind şirul acestor povestiri şi îndepărtându-ne de miturile tradiţionale, istoria ne opreşte în anul 4000 î.H. în zona Egiptului Antic, unde papirusurile din mormintele faraonilor atestă existenţa vinului. O altă atestare a vinului este subliniată de documentele religioase şi anume în Vechiul Testament apare un pasaj unde se povesteşte despre Noe, despre podgoria care o deţinea şi despre arta lui în a face vin. Ulterior, vinul a devenit important pentru biserica Romano-Catolică, întrucat era folosit la oficierea sfintei liturghii.

Însă, trecând la dovezile ştiinţifice, acestea ne duc cu mult înainte de anul 4000 î.H Prima dovadă a existenţei strugurilor o reprezintă descoperirea unor podgorii fosilizate ce datează de acum 60 milioane de ani.

Din punct de vedere al definiţiei vinului, specialiştii au redat mai multe modele de definiţii, toate conchizând către cea adoptată de Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului.

Conform Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului, vinul este definit ca fiind o băutură obţinută pe calea fermentării spirtoase integrale sau partiale a mustului de struguri. De asemenea, conform legislaţiei române, şi anume Legea Nr. 67 din 25.04.1997, vinul este bautura obtinută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completă sau parţială, a struguritor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri.

Potrivit modelului clasificării ştiinţifice merceologice, acceptat în mare măsură pe plan internaţional, vinul se încadrează în grupa a patra şi anume: “Produse gustative” În această grupă întâlnim ca subgrupe condimentele, stimulentele, băuturile alcoolice şi nealcoolice, vinul roşu încadrându-se în subgrupa băuturilor alcoolice alături de vin alb, bere, cognac etc.

Se cunosc peste 4.000 de soiuri de viţă de vie, din care cele mai multe sunt producătoare de struguri de vinificaţie. Dintre soiurile producatoare de struguri pentru vinurile rosii evidentiem: Babeasca, Cadarca, Negrul moale, Negrul vartos, iar dintre cele care produc vinuri tari de calitate superioara se remarca: Traminer, Feteasca neagra, Pinot Noir, Merlot, Cabernet, Cabernet, Sauvignon, Burgund mare si altele