Program de valorificare a potențialului turistic al județului

Cap. 1 Caracterizarea geografică şi economico-socială a judeţului

Bistriţa- Năsăud

În prezent există o activitate turistică bine definită şi cu o sezonalitate redusă datorită bogăţiei patrimoniului turistic natural şi antropic ce determină turiştii să vină în judeţul Bistriţa- Năsăud în orice perioadă din an.

Caracterizarea geografică

Aşezarea geografică

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de nord a României, fiind încadrat de judeţele Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud-est şi Cluj în vest, având o suprafaţă de 5355 km².Are în componenţă 62 de unităţi administrativ-teritoriale din care 1 municipiu, 3 oraşe, 58 comune, 235 sate.

Relieful

Teritoriul judeţului prezintă un relief variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief.

Zona montană cuprinde grupa nordică şi mijlocie din arcul Carpaţilor Orientali. Zona dealurilor constituie cea de-a doua treaptă de relief, care ocupă partea centrală şi de vest a judeţului, în proporţie de 2/3 din suprafaţa sa.

Zona de luncă însoţeşte principalul curs de apă care străbate judeţul,Someşul Mare,şi afluenţii acestuia.

Caracterizarea economică

Industrie

Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară. Unităţile economice sunt concentrate în centrele urbane şi în special în municipiul Bistriţa.

Sectorul primar se regăseşte în judeţul Bistriţa-Năsăud prin exploatările de metale neferoase şi materiale de construcţii din zonele Rodna, Măgura Ilvei şi Anieş.

Agricultura si silvicultura

Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă de 298.922 ha, ceea ce reprezintă 55,8% din suprafaţa totală a judeţului. Terenul arabil deţine ponderea cea mai însemnată în comunele din zona colinară a Cîmpiei Transilvaniei (partea sudică a judeţului). Pădurile ocupă 35,7% din suprafaţa judeţului, fiind o resursă deosebit de importantă pentru dezvoltarea viitoare. Cele mai întinse suprafeţe de pădure se află în subzonele Rodna (30,9%), Năsăud (24,9%) şi Bîrgău (15,1%)

Caracterizarea socială

Populaţia totală a judeţului Bistriţa-Năsăud ,la data de 1 ianuarie 2008, era de 316932 locuitori (157411 bărbaţi+ 159521 femei). Comparativ, în anul 2000 numărul total al locuitorilor a fost de 326115(162018 bărbaţi +164097femei).

Din totalul populaţiei, 36,79 % locuiesc în mediul urban şi 63,21 % în mediul rural.

Fig 1 Populaţia stabilă la 1 ianuarie pe sexe şi medii, comparativ 2000-2007

Sursa: © 1998 - 2007 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA,” Populatia stabila la 1 ianuarie pe sexe, medii, regiuni de dezvoltare si judete”

Rata şomajului înregistrată în anul 2007 : 2.5% bărbaţi, 2.5%femei.A scăzut cu mai mult de 10 procente comparativ cu anul 2000 (13.1% bărbaţi, 13.2% femei).

Fiind un judeţ cu preponderenţă agricol, populaţia ocupată civilă ce activează în agricultură este de 58%.În celelalte ramuri,situaţia este următoarea: industrie - 18,8%, construcţii 3,08%, comerţ şi servicii - 7%,administraţie - 2,5%,învăţământ - 5%,sănătate - 3,9%, alte domenii – 8,6%.

Câştigul salarial mediu net la sfârşitul anului 2007 a fost de aproximativ 990 lei/persoană în agricultură ,silvicultură şi servicii, şi de 886 lei/persoană în industrie şi construcţii.

Cap. 2 Prezentarea potenţialului turistic al judeţului Bistriţa-Năsăud

Potenţialul turistic al judeţului Bistriţa – Năsăud este dat atât de resursele naturale, cât şi de resursele antropice foarte variate.

Potenţialul turistic natural

Relieful

Zona montană, formată din masivele Ţibleş,Rodna,Suhard,Bârgău şi Călimani, îndeplineşte funcţii complexe de odihnă, cură şi tratament, drumeţie şi sport.

Partea nordică,dominată de vârfuri înalte(Ţibleş -1839m, versantul sudic al vârfului Pietrosul-2303m, Ineu -2279m) dispune de un relief predominant glaciar (circuri glaciare,custuri,văi glaciare,morene,grohotişuri,terase).Pe văile principalelor râuri( Sălăuţa,Rebra ,Anieş) urcă traseele spre creastă. Lipsită de popasuri amenajate, este indicată pentru alpinism şi drumeţii cu cortul. Tot aici găsim şi Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor,cu o lungime de 16km,intrată în atenţia cercetătorilor datorită prezenţei cristalelor de gips şi a unor fosile cu interes ştiinţific.În zona montană estică ,pantele domoale ale masivului Căliman favorizează turismul de odihnă şi recreere. Staţiunea Piatra Fântânele este preferată de iubitorii sporturilor de iarnă,având amenajate pârtii de schi şi săniuţe. Atractivitatea zonei este crescută şi datorită formaţiunilor stâncoase de origine vulcanică ( „12 Apostoli”, „Capul pietrii”)din Munţii Căliman,acesta fiind cel mai mare masiv de origine vulcanică din România,stins în prezent. Putem spune că muntele în sine constituie un obiectiv important pentru turismul ştiinţific.

Alta zone cu interes ştiinţific ridicat din punct de vedere geologic se regăsesc în partea de sud a judeţului, la Sărăţel(Masivul de sare) şi în apropierea satului Domneşti(„Râpa cu Păpuşi”,grup de sculpturi naturale în gresie,cu forme sugestive:Ciupercile,Femeia de piatră,Soldaţii).Sunt zone foarte accesibile , aflate în apropierea drumurilor E58 şi 172G şi a căii ferate ce leagă Şieu de Beclean.