Comunicarea în Cadrul Sistemul de Recompense

1.Introducere

Am ales a aborda în proiectul meu tema “Comunicarea în sistemul de recompense” , pentru a demonstra faptul că o bună comunicare în interiorul unei organizaţii asigură un management echitabil al recompenselor care influenţează productivitatea şi eficinţa muncii. În continuare voi difini termenii următori pentru a explica felul în care aceştia se influnţează reciproc:motivaţie, recompensă, sistem de recompense, managementul sistemului de recompense, performanţă.

Conform Dicţionarului limbii române, motivaţia reprezintă un ansamblu de factori dinamici care determină comportamentul unui individ ansamblu de motive care explică o conduită sau îl termină pe individ să tindă spre anumite scopuri

Recompensa este definită a fi un bun material sau sipritual acordat pentru a recompensa un serviciu, un merit particular ; o sumă de bani ce se oferă unui inventator ca şi apreciere a rezultatului muncii Studiile de specialitate in resurse umane ne arată că recompensa poate deveniun factor motivaţional în realizarea unei perfomanţe în muncă. Unul dintre factorii care determina comportamentul individului este recompensa.

Sistemul de recompense reprezintă ansamblul elementelor sau veniturior materiale şi nemateriale , financiare şi nonfinanciare, a facilităţilor sau a avatajelor prezente şi viitoare, determinate direct sau indirect de calitatea de angajaţi , precum şi activitate desfăşurată de aceştia

Managementul sistemului de recompense constă în procesul de elaborare şi punere în aplicare a strategiilor , politicilor, sisitemelor de recompensare , care permit organizaţiilor să angajeze şi să păstreze resuersele umane necesare atingerii obiectivelor.

Conform dictionarului limbii române, performanţa reprezintă o realizare deosebită într-un anumit domeniu de activitate

Aşadar, dupa am vazut mai sus, recompensa devinde un factor motivaţional atunci când îmbunătăţeşte perfomanţa în muncă iar un management bun al sistemelor de recompensă permite angajţailor să obţină perfomanţă, ce inseamnă automat faptul că organizaţia îşi atinge obiectivele.

În continuare voi defini pe larg aceste concepte si voi prezenta anumite teorii referitoare la acestea.

Motivaţia ca şi concept reprezintă procesul de selecţie, orinetare şi menţinere a comportamentului uman în sensul dorit. Ea este suma energiilor interne şi externe, variabila care influenţează şi dirijează comportamentul oamenilor Multi teoreticieni au dezvotata propriile idei şi teorii asupra conceptului demotivaţie, pronind de la diferite puncte de vedere. Niciuna dintre abordări nu poate fi considerată cea mai relevantă dar fiecare îşi aduse contribuţia la înţelegerea comportamentului uman.

Astfel, teoriile motivaţioanle se impart în trei categorii:

- Teorii de conţinut

- Teorii de process

- Teorii de întărire

1)Teoriile de conţiut sunt acele teorii bazate pe nevoi, vizând factorii care (categoriile de nevoi) care incită sau iniţiază comportamentul motivat Dintre aceste teorii de conţinut se regăsesc:

- Teoria ierarhiei nevoilor sau Teoria lui Maslow, conform căreia nevoile umane pot fi împărţite în cinci categorii: nevoi fizilogice, nevoi de securitate şi siguranţă, nevoie sociale şi de apartenenţă, nevoi de stimă şi nevoie de autorealizare.

- Teoria factorilor duali sau Teoria lui Herzberg, fiind cunoscută şi sub denumirea de teoria motivaţiei-igienei. Această teorie susţine faptul că satifacţia în muncă este dterminată de un anumit tip de factori (de motivare), iar insatisfacţia este produsă de un alt tip de factori( igienici). Factorii de motivare care produc satisfacţia constau în: responsabilitate, muncă pentru sine, promovare, recunoaştere; iar factorii igienici care produc insatisfacţia în muncă sunt : politicile de salarizare, relaţiile dintre anagjaţi , stilul managerului

- Teoria achiziţiei succeselor sau teoria lui McClelland, acesta teorie pune accentul pe consecinţele comportamentale specifice ale necesităţilor. Conforma acestei teorii, exista trei tipuri de nevoi: nevoia de realizare, nevoia de afiliere şi nevoie de putere

- Teoria E.R.G. sau teoria lui Aldefer, acesta teoria comprimă sisitemul format din cinci categorii de nevoi al lui Maslow într-unul format din trei elemente : nevoie legate de existenţă (existence), relaţii (relatedness) şi dezvoltare(growth). Astfel avem trei tipuri de nevoi : nevoi existenţiale, nevoi relaţionale şi nevoi de dezvoltare.

- Teoria X şi Y sau teoria Douglas McGregor,teorie care dezvolată două tipuri de presupuneri ale comportamentului şi a motivaţiei a oamenimor în muncă.