Evoluția Semantică a Cuvintelor în mass-media Românească

Ținând cont de ultimele aspecte ale cuvintelor utilizate în media în ultimul timp, pot spune că ele evoluează pe zi ce trece. Astfel de-a lungul timpului sensul cu care ele au fost utilizate s-a schimbat.

Îmi propun ca în următoarele pagini ale acestei lucrări să arăt în linii mari acestă evoluție a lor din punct de vedere semantic.

Voi începe prin a explica la ce anume se referă sensul cuvintelor: 1. Înțeles (al unui cuvânt, al unei expresii, al unei forme sau al unei construcții gramaticale); semnificație. ** (În semiotică) Înțelesul unui semn. ** Conținut noțional sau logic. Îmi spui cuvinte fără sens. 2. Temei rațional; logică, rost, rațiune, noimă. Sensul vieții. ** Rost, scop, menire. * Loc. adv. Fără sens = fără rost, la întâmplare. Într-un anumit sens = privind lucrurile într-un anumit mod, dintr-un anumit punct de vedere, sub un anumit raport. În sensul cuiva = potrivit vederilor, părerilor cuiva. 3. Direcție, orientare. * Sens unic = sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență, putându-se folosi toată lățimea părții carosabile. 4. (Mat., Fiz.) Fiecare dintre cele două posibilități de succesiune a elementelor unui ansamblu continuu ordonat cu o singură dimensiune. - Din fr. sens, lat. sensus.

Cum bine se știe există două sensuri ale cuvintelor: unul denotativ și unul conotaviv.

I. Sensul denotativ se definește ca fiind: sensul de bază al cuvintelor, stabil pentru toţi vorbitorii.

II. Sensul conotativ se definește ca fiind: sensul secundat al cuvintelor și depinde de contextual în care acestea sunt folosite.

Dinamica sensului este foarte evidentă în stilul publicistic, în limba vorbită şi în argou. În limbajul publicistic cea mai productivă schimbare semantică se realizează prin transferul unor termeni specializaţi care intră în uzul comun cu valori figurate sau conotative.

Metafora reprezintă principala modalitate prin care apar în presă sensuri noi. Deşi apar ca metafore individuale, ele au tendinţa de a se lexicaliza rapid, intrând în inventarul limbajului publicistic, unde îşi reduc expresivitatea prin utilizarea frecventă, devenind simple clişee. În asemenea situaţii se află astăzi sintagme ca: „acutizarea conflictului”, „colaps economic”, „cosmetizarea realităţii”, „dezamorsarea tensiunilor”, „ manipularea electoratului” etc.

Metaforizarea termenilor specializaţi apare, în presa postdecembristă, drept cea mai productivă modalitate de îmbogăţire semantică.

Utilizaţi în alte contexte decât cele obişnuite, termenii specializaţi (proveniţi, cu precădere, din limbajul tehnico-ştiinţific, medical şi economic- financiar) işi pierd caracterul monosemantic, dezvoltând sensuri noi, metaforice.

A). Din domeniul biologiei, au dezvoltat valori metaforice termeni care desemnează animale, fosile, de mari dimensiuni.

1). Dintre acestea face partea și cuvântul ,, mamut ’’ cu sensul denotativ de ,, specie fosilă de elefant care avea corpul acoperit cu peri lungi și fildeșii foarte dezvoltați’’ , iar în sens conotativ se referă la „o lucrare, un edificiu, o construcţie, o întreprindere, o organizaţie de proporţii foarte mari, un colos”

,, Mamuții comuniști din industria grea din Europa de Est încep să "ruginească" din cauza recesiunii’’.

Tot prin analogie cu mamut se explică sensurile metaforice peiorative dezvoltate de termenii dinozaur şi mastodont.

2). ,, Dinozaur ’’- ,, reptilă fosilă uriașă din era mezozoică ’’ este folosit cu sens figurat în contexte politice pentru a desemna persoane, formaţiuni sau regimuri anacronice, depăşite de istorie.

,, Schimbăm “dinozaurii politici ” sau continuăm să țipăm la oglinda din baie?’’

,, Sfârșitul unui dinozaur politic – Igor Smirnov’’