Raport de persuasiune - mâncarea fast-food, o alegere sănătoasă?

REZUMAT

Acum 2 milioane de ani, oamenii, majoritatea vânători, aveau nevoie de un aport ridicat de calorii pentru a avea energie de-a lungul zilei. În perioada respectivă, ei ingerau 3.800 kcal/zi, din care consumau aproximativ 3000. Urmaşii lor sunt ceva mai leneşi; mănânca 3.500 kcal/zi şi consumă doar 1000.

Specialiştii susţin că organismul uman are nevoie de peste 50 de nutrienţi esenţiali zilnic, pe care îi ia din fructe, legume, brânzeturi, carne slabă. Produsele de tip fast food, pe lânga faptul că au în compoziţie conţinuturi ridicate de sare, zahăr şi grăsimi, sunt lipsite şi de nutrienţii de care avem atâta nevoie.

Nutritioniştii recomandă consumul de grăsimi, dar grăsimi bune pentru organism. Celulele din corpul uman sunt acoperite de 2 straturi de grăsime, iar dacă o persoană nu consumă aceste grăsimi bune, organismul său se va distruge deoarece celulele vor rămâne fără înveliş protector.

Cele mai periculoase grăsimi sunt numite „trans”. Deşi iniţial există ca uleiuri vegetale, ele sunt încălzite la o temperatură ridicată şi apoi reacţionează cu hidrogenul pentru a produce grăsimi parţial hidrogenate. Acest proces face ca grăsimile să fie mai puţin pasibile să devină râncede, lucru care le extinde viaţa pe raft. Hidrogenarea parţială a grăsimii rezultă în formarea grăsimilor trans. Dintre cele mai cunoscute produse fast food care conţin grăsimi trans amintim: pizza, cartofi prajiţi, burgeri, pui prăjit, produse de patiserie şi cofetărie.

Preparatele fast food mai conţin, de asemenea, şi o serie de aditivi, numiţi edulcoranţi, aditivi pe care toţi îi cunoaştem sub denumirea de E-uri: E950 Acesu, E951 As, E954 Zaharina, E952 Acid ciclamic. Aceste substanţe sunt de 130 până la 500 de ori mai dulci decât zaharul şi nu au valoare energetică. Cu toate acestea, nu sunt recomandate copiilor, femeilor gravide sau care alăptează, sau în curele de slăbire. Printre afecţiunile provocate de aceşti aditivi amintim: ameţeli, oboseală, halucinaţii, dureri de cap, palpitaţii, pierderea memoriei, cancer de creier.

Efectele ce apar de pe urma consumului excesiv de mâncare fast food sunt numeroase şi deşi nu sunt cauza principală a apariţiei lor, putem spune că aceste produse contribuie la apariţia diverselor afecţiuni, atât la nivel fizic, cât şi psihic.

Obezitatea este probabil cel mai cunoscut efect, cauzată de nivelul mare de grăsimi existent în mâncarea fast food.

Conţinutul ridicat de sare poate provoca hipertensiune arterială. Sarea reţine apa în organism şi acest lucru poate duce la apariţia insuficienţei cardiace, afecţiuni ale rinichilor, edem, cancer gastric şi osteoporoză.

Lista de afecţiuni provocate de combinaţiile nesănătoase, precum produsele din carne cu unele lactate, poate continua: anemie, gastrită, ulcer, creşterea nivelului colesterolului, constipaţie, probleme dentare, infarct, diabet.

Consumul de alimente fast food poate afecta şi vederea. Grăsimile pe care le conţin aceste preparate se depun pe artere şi îngreunează circulaţia sângelui către organe, iar ochii au de suferit deoarece aportul de vitamine şi minerale care ajunge la el este diminuat considerabil.

Fast food-ul face victime şi în rândul copiilor, câteva dintre efectele care se manifesta la aceştia fiind: scăderea capacităţii de memorare şi concentrare, IQ scăzut şi performanţe şcolare slabe.

Un lucru de care ar trebui să ţină cont bărbaţii este că, asemenea femeilor, şi ei trebuie să aibă grijă de dieta lor pentru că, potrivit unui studiu, cei care nu se pot abţine de la mancarea fast food riscă sănătatea moştenitorilor lor, aceştia fiind ameninţati de diabet.

Cel mai alarmant efect este acela că preparatele fast food, consumate în timpul sarcinii, pot duce la avort spontan. Potrivit unui studiu, nivelul crescut de grăsimi poate dăuna fătului, iar acesta se poate naşte cu malformaţii, iar mai tarziu, să sufere de obezitate.

Un efect psihic pe care îl provoacă alimentele fast food este acela de dependenţă asemănătoare celei create de heroină, morfină sau nicotină. Consumatorii sunt predispuşi, de asemenea, unui comportament antisocial cu simptome precum: iritabilitatea excesivă şi reacţii agresive imprevizibile.

Printre cei care au pus piciorul în prag în faţa fenomenului numit fast food se numără Ministerul Romaniei, care mai întâi a adoptat Legea „anti fast food” conform căreia se interzice comercializarea produselor de acest gen în grădiniţe şi şcoli, iar mai târziu a pus o taxă pe mâncarea fast food, care a afectat agenţi comerciali precum McDonald’s, KFC, Burger King, Coca Cola, Fornetti.

Europarlamentara Daciana Sârbu s-a implicat şi ea, trimiţând o notă Comisiei Europene, prin care cerea interzicerea vânzării de produse fast food însoţite de jucării.

Bucătarul englez Jamie Oliver a dat startul mişcării „Food Revolution”, prin intermediul căreia doreşte să îi informeze pe cetăţenii americani despre un stil de viaţă cât mai sănătos.

Prima Doamnă Michelle Obama este iniţiatoarea campaniei „Let’s move!”, un program împotriva obezităţii, prin care aceasta promovează activităţile fizice şi consumul de alimente sănătoase.

Programul „Slow Food” a fost fondat ca o replică împotriva fast food-urilor şi încurajează păstrarea tradiţiilor gastronomice locale. Membrii programului răspândesc educaţia gustului, şi pun în legatură producătorii „verzi” cu consumatorii.

INTRODUCERE

Dicționarul de neologisme al limbii române definește noțiunea de fast-food astfel:

FAST-FOOD FÁSTFUD/ s. n. restaurant de tip american unde se mănâncă repede și ieftin, mâncare la minut. (< amer. fast-food).