Libertatea de a presta servicii - interzicerea apelurilor telefonice nesolicitate pentru servicii financiare

Articolul 59 din Tratatul CEE se înterpreteaza în sensul că se aplică serviciilor pe care le oferă un prestator prin telefon unor potenţiali destinatari stabiliţi în alte state membre.

Acest articol nu se referă numai la restricţii stabilite de statul destinatar, ci si la cele stabilite de statul de origine , chiar dacă acestea sunt măsuri general aplicabile , nu sunt discriminatorii şi nu au ca obiect sau ca efect, crearea unui avantaj pentru piaţa natională în raport cu prestatorii de servicii din alte state membre.

Interdicţia de a contacta telefonic potenţialii clienţi aflaţi în alt stat membru fără consimţământul prealabil al acestora poate constitui o restricţie în calea libertăţii de a presta servicii, dat fiind faptul că acesta privează operatorii în cauza de o tehnică rapidă şi directă de publicitate şi de contactare a clienţilor.

Fapta unui stat membru de a interzice intermediarilor financiari stabiliţi pe teritoriul acestuia să contacteze telefonic potenţiali clienţi din alt stat membru fără consimţământul prealabil al acestora, pentru a le propune servicii legate de investiţii in contracte futures de mărfuri constituie o restricţie în calea libertăţii de a presta servicii , dar aceasta este justificată de modul imperativ, de interes general , pentru menţinerea bunei reputaţii a sectorului financiar naţional. Buna funcţionare a pieţelor financiare depinde, într-adevăr , în mare parte de încrederea pe care acestea o inspiră investitorilor, care este conddiţionată în special de existenţa unei reglementări profesionale menite să asigure compenţa si loialitatea intermediarilor financiari. Prin protejarea investitorilor de o modalitate de vânzare la domiciliu care, în general, îi ia pe neaşteptate, interzicerea metodei “cold calling” pe o piaţă la fel de speculativă precum cea a contractelor futures de mărfuri vizează asigurarea integrităţii sectorului financiar naţional.

Deoarece statul membru din care se efectueză apelul telefonic nesolicitat este cel mai bine plasat pentru a reglementa vânzarea la domiciliu către potenţialii clienţi aflaţi în alt stat membru, acestuia nu i se poate reproşa faptul că nu a lăsat această sarcină statului membru al destinatarului.

Mai mult, restricţia în cauză nu trebuie să fie considerată excesivă, deoarece interdicţia se limitează la piaţa pe care au fost constatate abuzurile şi la o singură modalitate posibilă de contractare a clientelei.

Întrucât articolul 59 din Tratat are ca scop eliminarea restriţiilor privind libertatea de a presta servicii în interiorul Comunităţii, aplicarea acestuia presupune existenţa unui element transfrontalier. Astefl cum a declarat Curtea, serviciile în cauză trebuie să aibă un “caracter transfrontalier”. Articolul 59 nu se aplică atunci când toate elementele activităţii în cauză se limitează la teritoriul unui singur stat membru.

Un serviciu are un caracter transfrontalier atunci când prestatorul şi destinatarul sunt stabiliţi în state membre diferite. După caz, articolul 59 se aplică indiferent de statul membru în care sunt furnizate serviciile. Această interpretare este susţinută de termenii articolului 59 primul paragraf, care prevede eliminarea restricţiilor privind libertatea de a presta servicii “ în ceea ce priveşte resortisanţii statelor membre stabiliţii într-un alt stat al comunităţii decât cel al beneficiarului serviciilor.”

Acestă interpretare este, deasemenea, confirmată de jurisprudenţa Curţii , din care rezultă în mod clar că dispoziţiile Tratatului referitoare la libertatea de a presta servicii se aplică în urmatoarele cazuri:

- Atunci când prestatorul de servicii se mută în alt stat membru pentru prestarea de servicii

- Atunci când destinatarul serviciilor se mută în alt stat membru pentru a beneficia de servicii

- Atunci când preststorul şi destinatarul sunt amândoi stabiliţi în acelaşi stat membru, dar prestatorul se mută în alt stat membru pentru a-şi oferi serviciile

- Şi atunci când nici prestatorul, nici destinatarul nu se deplasează în mod fizic , iar serviciile sunt furnizate prin intermediul poştei sau a serviciilor de comunicaţii, de exemplu prin telefon , fax sau mail.